Adevăruri viciate. Amprente ideologice ale AI

|

Prof.univ.dr. Adrian Lesenciuc Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Abstract: Inteligența artificială, ajunsă la faza AI 2.0  (Yunhe, 2016) grație în special dezvoltării studiului algortmilor statistici și, implicit, a rețelelor neuronale artificiale necesare în procesul de machine learning, presupune adaptarea continuă … Citeşte mai mult

Epoca Al. I. Cuza- revoluție și reforme în societate; administrație și învățământ

|

Dr. ing. Viorel Gaftea – Membru DIS-CRIFST-Academia Romana Rezumat: Alegerea lui Al. I. Cuza ca domnitor al Principatelor românești în anul 1859 o putem pune și pe seama emancipării societății după o serie de evenimente revoluționare atât în societate dar … Citeşte mai mult

Adevăruri viciate. Amprente ideologoce ale AI

|

Adrian Lesenciuc, profesor universitar la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov Plecând de la analiza mediului informațional și de la înțelegerea procesului de machine learning în raport cu training examples alocate învățării mașinii și cu proiecția finală a ceea ce … Citeşte mai mult

Rolul Inteligenței Artificiale în dezvoltarea armamentelor hibride (2)

|

Lucian Ștefan COZMA, doctor în Științe Militare (Universitatea Națională de Apărare), fizician (Universitatea București) lucian.stefan@yahoo.fr Daniela Georgiana GOLEA, doctorand în securitate/relații internaționale (Universitatea din Sofia), economistă (Academia de Studii Economice, București) kolerdaniela@yahoo.com Abstract: Conceptul de Inteligență Artificială a tulburat în … Citeşte mai mult

Abordări curente și perspective în IA , alte conexiuni în cercetare

|

Dr. ing. Viorel Gaftea Membru DIS, CRIFST, Academia Română Tehnologia informației și comunicațiile (TIC) sunt la baza unui lanț valoric, lanț de reacții tehnologice în multe domenii ale vieții umane, ale activităților, științei și progresului în multe domenii. Inteligența artificială … Citeşte mai mult

Inteligenta artificiala si reactiile pe care le genereaza in comunitatea stiintifica si societate

|

Tudor Horia Călătoria noastră prin complexitatea inteligenței artificiale, unde explorăm evoluția acestei tehnologii cu un accent deosebit pe contribuția adusă de ChatGPT. În spatele abilității sale remarcabile de a genera texte coerente și relevante stau atât o serie de caracteristici … Citeşte mai mult

Inteligența artificială și războiul cognitiv

|

Alida Monica Doriana Barbu Domeniul Cognitiv este un nou spațiu de competiție, dincolo de domeniile terestre, maritime, aeriene, cibernetice și spațiale. Componenta cognitivă reprezintă a treia dimensiune operațională a războiului, alături de cea cibernetică si cea fizică. Strategiile, instrumentele și … Citeşte mai mult

Inteligența artificială (AI) și noile științe bazate pe tehnologiile IA

|

In ziua de 21 noiembrie 2023 , Ora 10, Divizia Istoria Stiintei Comitetul Roman de Istoria si Filosofia Stiintei din cadrul Academiei Romane si Intelligence Studies Center for Security and Applied Geopolitics / CSIS&GA a avut loc cea de-a II-a … Citeşte mai mult

Integrarea inteligenței artificiale în serviciile de informații, apărare și securitatea națională

|

Acest eseu explorează utilizarea inteligenței artificiale de către serviciile de informații din întreaga lume și rolul său critic în domeniul analizei intelligence, în apărare și securitatea națională. Serviciile de informații joacă un rol crucial în securitatea națională, iar adoptarea tehnologiilor inteligenței artificiale a avut un impact semnificativ asupra operațiunilor lor. De asemenea, examinează diferitele aplicații ale inteligenței artificiale în serviciile de informații, implicațiile, provocările și considerațiile etice asociate cu utilizarea acesteia. Eseul subliniază necesitatea cercetării și dezvoltării continue în domeniul inteligenței artificiale pentru a se asigura că serviciile de informații. și în general apărarea și securitatea națională se pot adapta în mod eficient la amenințările emergente.

Descoperirea astatinului de Horia Hulubei

|

Căutarea de noi elemente chimice a fost un efort științific proeminent la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Această epocă a văzut descoperirea mai multor elemente, cum ar fi radiul, poloniul și radonul, de către oameni de știință proeminenți precum Marie Curie și Ernest Rutherford. Astatinul a fost unul dintre elementele lipsă din tabelul periodic, iar existența lui a fost prezisă datorită periodicității elementelor, cu iodul ca cel mai apropiat vecin stabil. Oamenii de știință au căutat să-i confirme existența și proprietățile. Descoperirea astatinului de Horia Hulubei și colaboratorului său Yvette Cauchois la începutul secolului al XX-lea este recunoscută de mulți oameni de știință, deși paternitatea acestei descoperiri a fost ignorată de radiochimistul austriac Friedrich Paneth, responsabil cu stabilirea priorităților în descoperirea noilor elemente chimice. Acest eseu va aprofunda contextul istoric și eforturile științifice care au dus la descoperirea astatinului de către Horia Hulubei.

Castelul Peleș, o bijuterie culturală a României

|

Construit pe versanții Munților Carpați din Sinaia, România, Castelul Peleș este o mărturie a istoriei bogate a țării, a priceperii arhitecturale și a frumuseții durabile. Acest palat magnific, amplasat în mijlocul pădurilor luxuriante și înconjurat de peisaje pitorești, este un exemplu specific de arhitectură neo-renascentistă. Castelul Peleș nu este doar o clădire; este un simbol al moștenirii culturale a României și un testament al dăruirii care au fost implicate în construcția sa. Castelul Peleș a inspirat numeroși autori și istorici să aprofundeze povestea sa fascinantă. Despre Castelul Peleș au fost scrise mai multe cărți, fiecare oferind o perspectivă unică asupra istoriei, arhitecturii și semnificației sale.