Dr. ing. ȚENEA LILI Cadrul legal al implementării tehnologiilor cuantice în economia românescă I. Documentul care creează cadrul legal în România în ceea ce privește implementării tehnologiilor cuantice în economia românescă este “Strategia națională în domeniul tehnologiilor cuantice pentru perioada … Citeşte mai mult
Ovidiu Bernaschi, B.Sc. Hons. in Computer Applications Information Systems Coordonator: Lector univ.dr. Tiberiu Tanase Prezentare @DIS – CRIFST susținută de Ovidiu Bernaschi • IA = componentă strategică în securitatea națională • IA detectează amenințări, automatizează răspunsul, profilează APT-uri • … Citeşte mai mult
Emilian M. Dobrescu 20% șanse; Convenția împotriva criminalității cibernetice; Densitatea roboților în fabricile din întreaga lume; Pericolul mortal al Inteligenței Artificiale (AI); Poziția lui Antonio Garcia Marquez; Poziția bogaților lumii; Poziția roboților lumii; Roboții la nivel mondial și pe … Citeşte mai mult
Biblioteca Metropolitană București este, prin misiunea și vocația sa, o instituție a comunității. Prin rețeaua noastră de 30 de filiale locale – din cartierele Aviației, Tineretului, Ferentari, Giulești și multe altele – cartea devine o prezență vie în viața cetății. Biblioteca contemporană nu mai este doar un depozitar de cărți, ci un spațiu deschis al dialogului cultural și al învățării continue, adaptat nevoilor unei societăți în schimbare. Găzduim programe culturale, ateliere educaționale, expoziții, sesiuni de formare, dezbateri – toate construite în jurul ideii de cunoaștere accesibilă și relevantă.
Constantin, George (2025), O lume în transformare: cartea, gândirea critică și creativitatea, Cunoașterea Științifică, 4:3, https://www.cunoasterea.ro/o-lume-in-transformare-cartea-gandirea-critica-si-creativitatea/ Lucrare prezentată în cadrul simpozionului DIS, ”Ziua mondială a cărții, a dreptului de autor și a bibliotecarului” A World in Transformation: Books, Critical Thinking and … Citeşte mai mult
The books on the History of Science: Global Evolution, Romanian Contributions, and Perspectives Abstract The field of history of science has evolved from a niche scholarly pursuit into a robust, global discipline. This article traces the development of books about … Citeşte mai mult
Mircea Regneală VOLUMUL I Istoria scrisului, cărții și a bibliotecilor; Biblioteconomie universală; Biblioteconomie românească. VOLUMUL A II-LEA Colecțiile de bibliotecă; Catalogare; VOLUMUL AL III-LEA Prelucrarea documentelor; Prezervarea. Conservarea. Restaurarea; Comunicarea colecțiilor și utilizatorilor; Statistica de bibliotecă. VOLUMUL AL IV-LEA Politici … Citeşte mai mult
Dr. ing. Viorel Gaftea, Membru Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii DIS–CRIFST- Academia Română Anual pe 23 aprilie, organizat de UNESCO, sărbătorim „Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor”. 23 aprilie marchează pierderea a doi … Citeşte mai mult
Colonel (r.) prof.univ. dr. Filofteia REPEZ Activitatea profesorului Dragomir Hurmuzescu reflectată în ziarele vremii (PDF)
Electroscopul Hurmuzescu este un dispozitiv revoluționar utilizat în electrostatică pentru detectarea și măsurarea sarcinilor electrice, inventat de fizicianul român Dragomir Hurmuzescu. Această invenție din 1896 a reprezentat un progres semnificativ în domeniul fizicii experimentale, contribuind la dezvoltarea științelor exacte și a tehnologiei moderne și consolidând reputația lui Hurmuzescu ca unul dintre fondatorii fizicii moderne în România.
Perioada cuprinsă între Unirea Principatelor Române din 1859, incluzând independența față de Imperiul Otoman (1877), și Marea Unire din 1918, a fost una de profunde transformări politice, sociale și culturale pentru spațiul românesc. În acest interval, România și-a consolidat instituțiile moderne, iar educația și cercetarea științifică au început să se dezvolte în ritm susținut. Au apărut universități, s-au înființat institute de cercetare, iar tot mai mulți tineri români au plecat la studii în mari centre universitare europene, de unde s-au întors cu idei și cunoștințe noi. Prin eforturile lor, oamenii de știință români din această perioadă au contribuit la modernizarea țării și au pus bazele unor domenii științifice care aveau să cunoască o dezvoltare remarcabilă după 1918.
Tiberiu TĂNASE[1], Ovidiu BOUREANU[2] tiberiu_tanase@yahoo.com, oboureanu2003@yahoo.com [1] Lect. Univ. Dr., Universitatea Româno-Americană, București, Secretar al Diviziei de Istoria Stiintei CRIFST – Academia Română, lector univ. la Univ. Romano-americana, membru al Societății de știinte istorice din România, membru titular in cadrul … Citeşte mai mult