Prezentări Divizia de Istoria Științei Archives - Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române

Igiena conceptuală a conținutului generat de IA în piața cărții europene

CRIFST — Fri, 01 May 2026 09:12:49 +0000

Teza centrală a acestui raport este că problema conținutului generat de IA, în special în piața cărții, nu este doar una de „etichetare”, ci una de igienă conceptuală: interfețele și instituțiile trebuie să distingă clar între text ca produs statistic, text ca act de vorbire, text ca bun cultural și text ca suport al unei răspunderi juridice sau editoriale. În forma actuală a dreptului european, nu există o obligație generală, transversală, de a marca pe copertă sau în mod uniform toate cărțile ori toate materialele promoționale asistate de IA; există însă un ansamblu fragmentat de obligații și standarde, distribuite între Actul privind IA, Actul legislativ privind serviciile digitale, dreptul de autor al pieței unice digitale și dreptul consumatorilor. Rezultatul este un regim de transparență parțial, suficient pentru unele riscuri, dar insuficient pentru a evita confuzia sistematică între autor, editor, model, platformă și instituția care „vorbește” efectiv către public.

The post Igiena conceptuală a conținutului generat de IA în piața cărții europene appeared first on Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române.

Inovare, digitalizare și inteligența artificială în România: o analiză comparativă a competitivității științifice și tehnologice și a provocărilor structurale în contextul Uniunii Europene

CRIFST — Tue, 25 Nov 2025 09:28:53 +0000

Analiza comparativă în context european din ultimii cinci ani a științei și tehnologiei din România a relevat decalaje semnificative față de media Uniunii Europene și față de țări precum Germania, Franța, Polonia sau Bulgaria. Acest articol oferă o analiză detaliată a performanțelor României în cercetare și inovare, producția științifică și tehnologică, nivelul de digitalizare și progresele în inteligența artificială, comparativ cu media Uniunii Europene și statele membre reprezentative. Voi utiliza surse oficiale (Eurostat, OECD, Comisia Europeană etc.) și voi structura expunerea în secțiuni clare: introducere, metodologie, analiză (pe subdomenii) și concluzii. Rezultatele evidențiază poziția României drept “inovator modest” al Europei, cu performanțe de numai ~38% din media UE, plasând-o pe ultimul loc între statele membre la mulți indicatori cheie. În continuare, voi detalia aceste constatări și voi prezenta date comparative sintetizate în grafice și tabele.

The post Inovare, digitalizare și inteligența artificială în România: o analiză comparativă a competitivității științifice și tehnologice și a provocărilor structurale în contextul Uniunii Europene appeared first on Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române.

Conștiința inteligenței artificiale

CRIFST — Mon, 25 Nov 2024 08:52:54 +0000

Acest articol este o extensie a unui subcapitol din cartea ”Inteligența, de la originile naturale la frontierele artificiale - Inteligența Umană vs. Inteligența Artificială” (Sfetcu 2024). Conceptul de conștiință în inteligența artificială (IA) se află la intersecția dintre știință, filozofie și tehnologie. Filosofia minții nu știe dacă o mașină poate avea minte, conștiință și stări mentale, în același sens în care o au ființele umane. Pe măsură ce mașinile devin din ce în ce mai complexe, capabile să îndeplinească sarcini care au fost cândva domeniul exclusiv al oamenilor, întrebarea dacă ar putea într-o zi să devină conștiente devine din ce în ce mai importantă. Această întrebare nu se referă doar la dacă mașinile pot gândi, simți sau pot fi conștiente de sine, ci ne provoacă și înțelegerea a ceea ce este conștiința însăși. Este conștiința un fenomen biologic unic sau ar putea apărea în sisteme non-biologice, cum ar fi IA?

The post Conștiința inteligenței artificiale appeared first on Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române.

Transformarea cunoașterii

CRIFST — Thu, 30 Apr 2026 06:28:11 +0000

Drd. Diana Nitescu Cybersecurity | UPB – FAIMA În era transformării digitale avem o responsabilitate suplimentară: de a transforma arhivele cunoașterii știintifice în arhive digitale. Este posibil ca tot ceea ce nu este digital , mult timp, să nu mai … Citeşte mai mult

The post Transformarea cunoașterii appeared first on Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române.

O viziune clasicizantă asupra cărții

CRIFST — Thu, 30 Apr 2026 06:23:33 +0000

Emilian M. Dobrescu[1] În 1934, Paul Otlet – specialist belgian în studiul academic al cărților – definea cartea drept ”un suport de o anumită materie şi dimensiune, eventual de un anume gen de pliere sau înfăşurare, în care sunt … Citeşte mai mult

The post O viziune clasicizantă asupra cărții appeared first on Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române.

Cartea electronică în contextul transformărilor pieței editoriale globale: Tendințe, provocări și oportunități în România

CRIFST — Tue, 28 Apr 2026 16:58:42 +0000

Nicolae Sfetcu[1] 18.04.2026 [1] Cercetător – Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, ORCID: 0000-0002-0162-9973, Web of Scenice Researcher ID V-1416-2017 The e-book in the context of the transformations of … Citeşte mai mult

The post Cartea electronică în contextul transformărilor pieței editoriale globale: Tendințe, provocări și oportunități în România appeared first on Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române.

Istoria cercetării românești pentru apa grea, o paradigmă kuhniană

CRIFST — Tue, 21 Nov 2023 21:50:19 +0000

În această lucrare evidențiez colaborarea strânsă dintre toate aceste entități, care a permis dezvoltarea unei componente importante din cadrul programului nuclear românesc, și a pus bazele cunoașterii științifice și tehnologice pentru întreaga evoluție ulterioară a activităților din domeniul nuclear, și … Citeşte mai mult

The post Istoria cercetării românești pentru apa grea, o paradigmă kuhniană appeared first on Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române.

Românce influente ale vremii lor

CRIFST — Wed, 25 Mar 2026 11:10:14 +0000

Emilian M. Dobrescu[1] Personalitățile prezentate mai jos fac parte dintr-o galerie extinsă de românce celebre în vremea lor, pe care le-am selectat dintr-o singură perspectivă – influența pe care au avut-o asupra vremii lor… Virginia Andreescu-Haret (1894 … Citeşte mai mult

The post Românce influente ale vremii lor appeared first on Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române.

Femeile în cercetarea românească: date, instituții și bariere de gen, de la modernizare la integrare europeană

CRIFST — Fri, 13 Mar 2026 23:11:45 +0000

Acest articol analizează evoluția participării femeilor în cercetarea și știința din România, din secolul al XIX-lea până în prezent, combinând o revizuire istorică (cu accent pe accesul la educație și profesii), studii de caz (cercetătoare din domenii diferite) și o analiză instituțională a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Concluzia centrală este că România prezintă un „paradox est-european” în raport cu multe state vest-europene: proporția femeilor între cercetători este relativ ridicată (aproape paritară), dar această paritate nu se traduce automat în acces egal la vârful ierarhiei academice și la funcțiile de decizie.

The post Femeile în cercetarea românească: date, instituții și bariere de gen, de la modernizare la integrare europeană appeared first on Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române.

Emil Racoviță – Un savant român în patrimoniul științei universale

CRIFST — Thu, 05 Mar 2026 09:52:03 +0000

Prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu[1] Copilăria, studiile liceale și facultățile S-a născut pe 15 noiembrie 1868, la Iaşi și a încetat din viață pe 17 noiembrie 1947, la Cluj Napoca. Tatăl său, … Citeşte mai mult

The post Emil Racoviță – Un savant român în patrimoniul științei universale appeared first on Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române.