Biblioteca Metropolitană București

Ramonei Ioana Mezei
Director general al Bibliotecii Metropolitane București

Discursul Ramonei Ioana Mezei, director general al Bibliotecii Metropolitane București, cu ocazia Zilei Mondiale a Cărții, a Dreptului de Autor și a Bibliotecarului

Stimați academicieni, distinși colegi, prieteni ai cărții și ai cunoașterii,

Este o onoare deosebită să mă aflu astăzi alături de dumneavoastră, în numele Bibliotecii Metropolitane București, cu prilejul celebrării Zilei Mondiale a Cărții, a Dreptului de Autor și a Bibliotecarului. Este o zi în care celebrăm nu doar obiectul cultural numit carte, ci și pe toți cei care, prin munca lor – scriitori, editori, bibliotecari, cercetători și cititori – fac posibilă continuitatea patrimoniului cultural scris, ca formă de memorie, reflecție și identitate.

Biblioteca Metropolitană București este, prin misiunea și vocația sa, o instituție a comunității. Prin rețeaua noastră de 30 de filiale locale – din cartierele Aviației, Tineretului, Ferentari, Giulești și multe altele – cartea devine o prezență vie în viața cetății. Biblioteca contemporană nu mai este doar un depozitar de cărți, ci un spațiu deschis al dialogului cultural și al învățării continue, adaptat nevoilor unei societăți în schimbare. Găzduim programe culturale, ateliere educaționale, expoziții, sesiuni de formare, dezbateri – toate construite în jurul ideii de cunoaștere accesibilă și relevantă.

Credem cu tărie că biblioteca de proximitate poate deveni sufletul comunității urbane. Fiecare bibliotecă de cartier reflectă pulsația orașului și răspunde, adesea tăcut, unor nevoi reale și profunde: un copil își face primele lecturi, un adolescent își descoperă vocația, un adult regăsește liniștea printre paginile unei cărți, iar un senior își reconstruiește sensul cotidian. Într-o lume aflată sub presiunea accelerării, biblioteca rămâne un spațiu al răgazului, al reflecției și al umanizării.

Trăim într-o epocă a abundenței informaționale, dar și a fragilității sensului. În acest context, cartea nu este un obiect vetust, ci o formă de rezistență blândă și de profunzime. Ea ne oferă o altă cadență – una în care gândul are timp să se sedimenteze, iar ideea, să se transforme în înțelegere. Tehnologia nu trebuie să fie un adversar al cărții, ci un aliat al diseminării cunoașterii. Însă cartea tipărită, în textura ei materială, păstrează o dimensiune de intimitate și autenticitate care o face de neînlocuit.

Biblioteca Metropolitană București nu oferă doar acces la informație, ci propune o experiență a lecturii ca formă de trăire interioară. Suntem martorii unei căutări continue a cititorilor pentru sens, pentru profunzime, pentru o întâlnire autentică cu ideile.

Pentru a celebra această zi de profundă semnificație culturală, am avut onoarea, la invitația dumneavoastră, să organizăm o expoziție de lucrări rare și valoroase din patrimoniul Bibliotecii Metropolitane București. Acestea sunt mărturii esențiale ale evoluției identității românești și contribuții de marcă la patrimoniul cultural universal. Permiteți-mi să evoc, succint, câteva dintre aceste repere:

1. Alfonso Chacón – Historia utriusque belli Dacici a Traiano Caesare gesti (Roma, 1576)

Lucrarea dominicanului spaniol Alfonso Chacón este una dintre cele mai timpurii și consistente încercări de interpretare a Columnei lui Traian, monument emblematic al Romei antice. Tipărită la Roma în 1576, lucrarea se remarcă printr-o abordare erudită și o iconografie amplă, ce redă fidel scenele basoreliefurilor, devenind astfel un document istoric și vizual de prim rang.

Dincolo de interesul său pentru arta romană și istoria universală, această lucrare are o semnificație aparte pentru spațiul românesc: oferă o interpretare timpurie europeană a războaielor daco-romane – moment fondator al devenirii identitare românești. Alfonso Chacón, specialist în epigrafie și istorie ecleziastică, a creat o punte intelectuală între Antichitate și Renaștere, între Roma imperială și spațiul carpato-danubiano-pontic.

2. Constituțiunea Română (Imprimeria Statului, 1866)

Exemplar rar, achiziționat în 2007, se presupune că a aparținut Zoei Ceaușescu, un detaliu ce adaugă o notă de interes istoric. Mai presus de orice însă, Constituția din 1866 reprezintă actul de naștere juridică al României moderne: consacrarea monarhiei constituționale, separarea puterilor în stat și garantarea libertăților fundamentale.

Inspirată de modelul belgian, această Constituție a fost adoptată într-un context politic marcat de nevoia de afirmare a suveranității și de consolidare a statului român. Timp de aproape șase decenii, ea a oferit cadrul de funcționare al instituțiilor românești, marcând un moment de convergență între aspirațiile naționale și valorile occidentale ale modernității.

3. Biblia de la București (1688)

Primul text integral al Sfintei Scripturi tradus în limba română, tipărit în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino, este o piatră de temelie a limbii și spiritualității românești. Prin acest efort colectiv al cărturarilor de la sfârșitul secolului al XVII-lea, limba română scrisă a fost unificată și standardizată, iar identitatea culturală românească a fost afirmată într-un context istoric complex.

Biblia de la București este comparabilă, ca impact cultural, cu Biblia lui Luther pentru spațiul german. Ea a modelat nu doar limbajul religios, ci și gândirea literară și identitară a secolelor următoare.

4. Harta Principatelor Române – Rizzi Zannoni, publicată de Antonio Zatta, Veneția (1782)

Această hartă rară, bazată pe sursele cartografice ale Imperiului Otoman și editată în contextul iluminist al secolului al XVIII-lea, oferă o imagine deosebit de valoroasă asupra percepției externe a spațiului românesc. Realizată de renumitul cartograf Giovanni Antonio Rizzi Zannoni, lucrarea este un exemplu de sinteză între știința geografică și interesele geopolitice ale epocii.

Valoarea sa constă nu doar în precizia topografică, ci și în faptul că redă o perspectivă otomană asupra organizării teritoriale, unghi rar întâlnit în sursele cartografice europene.

 

Stimați invitați,

Fiecare dintre aceste lucrări este o fereastră deschisă spre trecut, dar și un instrument de înțelegere a prezentului. Ele nu sunt doar obiecte de patrimoniu, ci punți vii între epoci, între memorie și speranță, între text și comunitate.

Vă mulțumim că susțineți bibliotecile – spații democratice ale accesului la cunoaștere și ale coeziunii sociale. Într-o lume marcată de incertitudini, cartea rămâne un reper stabil, iar biblioteca – o instituție de reziliență culturală.

Biblioteca Metropolitană București își reafirmă angajamentul de a fi în slujba comunității, cu ușile larg deschise, cu respect pentru trecut și încredere în viitor.

Vă mulțumesc.