ACADEMIA ROMÂNĂ Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST) Divizia de Istoria Științei În ziua de 11 ianuarie 2024 Orele 15-18:00 Grupul de Cercetări Interdisciplinare Bucuresti din cadrul Academiei Române a organizat comunicarea cu tema: Eminescu faţă … Citeşte mai mult
Dr. Hab. Henrieta Șerban, membru DLMFS 7 decembrie Demersul epistemologic specific pentru neopragmatism și idealismul epistemologic reprezintă abilitatea de reinterpretare, de redescriere, de reevaluare a lucrurilor pentru a ieși din încorsetările prejudecăților (inclusiv metafizice), cuvintelor ultime, dictatelor, etichetelor ori … Citeşte mai mult
Martha-Cristina Suciu 9 noiembrie Prof. univ. dr. Marta-Christina SUCIU, profesor emerit, conducător de doctorat și tutore cercetători post-doctoranzi, Școala Doctorală ECONOMIE 1, Academia de Studii Economice din București, Membru CRISFT-DLMFS-GCI, membru corespondent Academia Oamenilor de Știință din România, Comisia … Citeşte mai mult
Laura Pană 12 octombrie Cunoaşterea însăşi este obiect de cunoaştere, de când există filosofia, care se ocupă de tot ceea ce există şi chiar de tot ce poate exista, dar în primul rând de om şi preocupările sale, dintre acestea … Citeşte mai mult
ACS dr. Dan-Tudor Ionescu Ideea mea pentru comunicarea CRIFST pentru anul 2022 ar fi despre imaginea magului şi respectiv a savantului-omului de ştiinţă (care adesea erau unul şi acelaşi individ) în perioada premergătoare Revoluţiei Ştiinţifice a sec. al XVII-lea, respectiv … Citeşte mai mult
rezumat Ing. dr. Marius Arghirescu , OSIM; GCI Există în prezent, recunoscute ştiinţific ca atare, unele artefacte paleoastronautice, care sunt puse pe seama vizitării planetei noastre de către civilizații extraterrestre sau pe seama unei civilizații pământene anterioară celei actuale. … Citeşte mai mult
PhD Adrian Mihalcea, membru GCI, membru CRIFST Rezumat Voi reveni acum la nişte mai vechi idei de fizică pornite de la nişte convingeri metafizice. Se întâmpla prin anii 1980-1983 când m-am gândit şi la relaţia einsteiniană a relativităţii … Citeşte mai mult
PhD Adrian Mihalcea, membru GCI, membru CRIFST Rezumat Se ştie că în primii ani ai secolului al XIX-lea marele matematician francez Legendre, în ultimele ediţii ale manualului său de geometrie euclidiană, a încercat cu obstinaţie să demonstreze cel de … Citeşte mai mult
Cătălin Ioniţă[1] [1] CRIFST/DLMFS, conf. dr. UPB, kionita2005@yahoo.com Rezumat. 1) Problema epistemologiei (în formularea lui Ilie Pârvu, [1969-1]) cere, din punctul de vedere al filosofiei ştiinţei, elucidarea intervenţiei epistemologiei ca moment activ în construcţia şi/sau elaborarea unei teorii ştiinţifice … Citeşte mai mult
rezumat Ing.dr. Arghirescu Marius, GCI-DLMFS Includerea unor fenomene fizice, biologice, psiho-sociale în categoria de ‚normal’ sau ‚anormal’ ține de firescul cu care este obișnuită viața noastră bio-psiho-socială, din punct de vedere fizic efectele unor cauze specifice neputând fi decât … Citeşte mai mult
Viorella Manolache Cercetător științific III, dr., Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, București Despre natura umană – despre Michel Foucault „Nu m-am preocupat niciodată de filosofie (…). Cum se face că … Citeşte mai mult
Cristian Andreescu Analizând în paralel elemente esenţiale din teoriile lui Lucian Blaga şi Mihai Drăgănescu, vom constata că acestea au printre noţiunile de bază „profunzimile materiei” şi “diferenţialele divine”. Ne vom folosi în această analiză şi de conceptul lui … Citeşte mai mult