Academician Athanase Joja – filozof și logician, al doilea președinte al CRIFST, perioada: 8 februarie 1965 – 7 noiembrie 1972

Athanase Joja, s-a născut la 3 iunie în anul 1904, în București, urmând studiile gimnaziale, liceale şi universitare, filologie clasică şi dreptul în Bucureşti, filosof și logician român.

A ocupat o serie de funcţii de stat: secretar general al Comisiei române de legătură cu Comisia Aliată de Control (1947), secretar general şi apoi director în Ministerul Afacerilor Externe (1948-1955), reprezentant permanent la ONU (1955-1957), ministru al învăţământului şi Culturii (1957-1960), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1958-1960), deputat în Marea Adunare Națională (MAN) a Republicii Socialiste România (RSR).

Membru fondator şi primul preşedinte al asociaţiei „România” şi vicepreşedinte al Comitetului executiv al UNESCO.

A fost profesor la Catedra de logică a Facultăţii de Filosofie, București, predând primul curs de logică şi istoria logicii din România.

A desfăşurat o intensă muncă de cercetare, abordând variate domenii aparţinând mai multor discipline precum: logica, istoria logicii, etica, estetica, antropologia filosofică şi filosofia culturii.

Aria sa de preocupări în istoria logicii şi filosofiei începe de la eleaţi şi Heraclid şi continuă, în tradiţia medievală şi modernă, până la analiza marilor gânditori contemporani: Edmund Husserl, Bertrand Russel, Martin Heidegger, Ludwig Wittgenstein, Rudolf Carnap. Concepţia sa filosofică stă sub semnul logosului.

A fost autor a mai multor lucrări: Le positivisms logique. Etude critique (1959); The Origin of Logic in Greece (1960); Studii de logică (4 vol., 1960-1967); Actualitatea logică a lui Heraclid (1961); Eléatisme et logique Jormelle (1962); Prezenţa lui Bacon în logica modernă (1963); Loghicesskie issledovaniia (1964); Formes logiques et formation sociale chez Aristote (1965); Teorie şi metodă în ştiinţele sociale (1965); A logica dialectica. A dialectica materialista e a eieneia contemporănea (1965); Logos şi Ethos (1967); Zenon şi logica probabilului (1968); La logica dialectica y las ciencias (1969); Recherches logiques (2 voi., 1971, 1977); Logos Architekton (1971); Recherches logiques (2 vol., 1971, 1977); Doctrina universalului la Aristotel (1971); Filosofie şi cultură (1978); Istoria gândirii antice (2 vol., apărute postum, 1980-1982); Cunoaştere şi acţiune (apărută postum, 1982).

A coordonat volumele: Recherches sur l’Organon d’Aristote. Etudes (1971); Logic, Methodology and Philosophy of Science (1971).

De numele său se leagă înfiinţarea unor publicaţii de profil: „Acta Logica”, „Probleme de logică”, „Revue Roumaine des Sciences Sociales. Série de Philosophie et Logique”.

La 2 iulie 1955 a fost ales membru titular al Academiei Române, fiind apoi președinte (23 decembrie 1959 -18 martie 1963), vicepreședinte al acesteia (8 aprilie 1966 – 8 noiembrie 1972) și preşedinte al Secţiei de ştiinţe economice şi juridice (1963-1966).

În calitatea sa de preşedinte al CRIFST (8 februarie1965 – 7 noiembrie 1972), a fondat revista „Noesis”.

De asemenea a fost Preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi membru al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Franţa.

Laureat al Premiului de Stat (1962).

Bibliografie selectivă: