Home » Media » Simpozion dedicat Zilei Școlii Ardelene

Simpozion dedicat Zilei Școlii Ardelene

postat în: Media 0

Drd. Ostahie Traian

 

Ziua Școlii Ardelene se sărbătorește anual la 11 octombrie fiind dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea cunoscută sub numele de Școala Ardeleană, ai cărei principali reprezentanți au fost Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ioan Budai-Deleanu. La 11 octombrie 1754 episcopul greco-catolic Petru-Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice și moderne din istoria românilor.

La inițiativa deputatului bihorean Adrian Miroslav Merca, ziua de 11 octombrie a fost recunoscută prin lege ca Ziua Școlii Ardelene. În proiectul de lege se specifica: „…de-a lungul istoriei și a formării statului român a fost esențial aportul de gândire occidental…mișcării culturale și politice cunoscută sub numele de Școala Ardeleană…reprezentanți de marcă ai Școlii Ardelene cât și ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Petru Pavel Aron, Inocențiu Micu-Klein și Ion Budai-Deleanu, dar și întreaga clasă de intelectuală pe care au creat-o prin ideile lor în toate cele trei principate românești istorice, au preconizat logica unității poporului român într-o singură formațiune politică, întemeiată pe unitatea originară a limbii românilor din întregul spațiu locuit de aceștia, peste granițele vremelnice instituite de vitregiile istoriei. Limba română, ca moștenire istorică de bază a poporului nostru, a constituit un obiect profund de cercetare a Școlii Ardelene, prin orientări programatice curajoase. Școala Ardeleană este un curent întemeietor prin definiție, este kilometrul zero al celor mai valoroase idei și opere care ne definesc genetic, istoric și sociologic în aria de cugetare a Europei, printr-un uriaș efort de aclimatizare a spiritului european în viața românilor, de creare a unei gândiri în consens continental, dar cu specific local pe care îl apreciem, îl cultivăm și îl apărăm și astăzi. Valorificând moștenirea acestor înaintași providențiali, ne dovedim a fi o națiune cu simțul demnității, pe care gânditorii Școlii Ardelene au dorit-o ca parte organică a civilizației europene”.

În semn de omagiere a acestei sărbători Divizia de Istoria Științei a Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii din cadrul Academiei Române a organizat, vineri, 10 octombrie un Simpozion Științific, la care au fost invitați reputați cercetători reprezentând atât Academia Română cât și alte instituții de învățământ și cercetare din România.

După cum se poate observa din programul evenimentului organizat la Casa Oamenilor de Știință din București, au fost abordate importante teme de cercetare prin care mișcarea culturală Școala Ardeleană și-a adus aportul la dezvoltarea culturii românești.

În cuvântul de deschidere, academicianul Dumitru Murariu a salutat organizarea acestei inițiative subliniind totodată nivelul ridicat de necesitate a organizării acestor evenimente prin care memoria și patrimoniul culturii române este celebrat și reiterat societății actuale.

În alocuțiunea Domniei Sale, prof.univ.dr. Tănase Tiberiu, secretarul științific al  Diviziei de Istoria Științei a Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii a evidențiat principalele puncte de referință ale Școlii Ardelene, oferind auditoriului o analiză completă a acestui fenomen cultural. De asemenea, distinsul cercetător a oferit câteva puncte de reflecție asupra importanței culturii pentru tinerele generații și posibilitatea prin care în corifeii Școlii Ardelene se pot găsi modele demne de urmat pentru societatea actuală.

Lucrările Simpozionului au fost de înaltă calitate științifică și de o reală utilitate mediului științific, care prin organizarea acestor evenimente este din ce în ce mai bogat. Au fost abordate și puse sub analiză viața unora dintre corifeii Școlii Ardelene, operele acestora, activitatea desfășurată dar și importanța și relevanța acestui fenomen cultural pentru istoria și patrimoniul românesc.

Lasă un răspuns