Chimistul Bogdan C. Simionescu, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 16 martie 1948, la Iaşi. A absolvit Liceul „C. Negruzzi” din Iaşi, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Chimie Industrială, Secţia Tehnologia Compuşilor Macromoleculari, din cadrul Institutului Politehnic Iaşi (1966-1971), potrivit CV-ului disponibil la https://acad.ro/.
A făcut studii de specialitate la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia (1972-1975), unde şi-a susţinut teza de doctorat cu tema „Agregarea moleculelor de colorant sub influenţa polimerilor”, notează şi dicţionarul „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
A fost asistent la Catedra de chimie organică şi macromoleculară, Institutul Politehnic Iaşi (1971-1978), apoi şef de lucrări la Institutul Politehnic Iaşi (1978-1990), conferenţiar la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi (fostul Institut Politehnic Iaşi) (1990-1992), iar din 1992 – profesor la Catedra de macromolecule / Departamentul Polimeri naturali şi sintetici din cadrul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” din Iaşi, fiind şi şef al acestei catedre între 1996-2003.
Din anul 1976 a fost coordonator al unor colective de cercetare în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi, iar din 1991 – conducător de doctorat, specializările Chimia compuşilor macromoleculari şi Fizica polimerilor (Chimia şi tehnologia compuşilor macromoleculari). A fost director al Institutului de Chimie Macromoleculară „P. Poni” Iaşi (2000-2014), apoi a fost şeful Laboratorului de fizica polimerilor şi materialelor polimere din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi, conform www.icmpp.ro. Bogdan C. Simionescu a fost şi profesor asociat al Universităţii Politehnica Bucureşti (1994-2006).
A fost profesor invitat la: Universitatea din Kyoto, Japonia (1988), Universitatea din Mulhouse, Franţa (1991), Şcoala Naţională Superioară de Mine din Paris, Franţa (1922), Universitatea din Dunkerque, Franţa (1995), Universitatea din Freiburg, Germania (1996), Universitatea din Montpellier, Franţa (2001), Universitatea din Angers, Franţa (2005), Universitatea din Rouen, Franţa (2007), Universitatea din Czestochowa, Polonia (2014). A fost, de asemenea, profesor invitat al Societăţii de Ştiinţa Polimerilor din Japonia (1996), precum şi al Centrului de Cercetări în Chimia Polimerilor din Zabrze, Polonia (1998, 1999, 2000, 2001, 2003, 2005).
De-a lungul carierei a predat cursuri privind: Chimia compuşilor macromoleculari; Fizica polimerilor; Tehnologia compuşilor macromoleculari; Polimeri semiconductori; Biopolimeri; Bazele fizico chimice ale polimerilor naturali şi sintetici; Proprietăţi fizice şi reologice ale polimerilor; Biopolimeri şi materiale inteligente; Polimeri biologic activi, potrivit https://acad.ro/.
Începând din anul 2000 a fost Cercetător Principal I la Institutul de Chimie Macromoleculară „P. Poni” Iaşi, iar în 2003 a devenit director al Centrului de Excelenţă „Polimeri”, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi. Domeniile sale de cercetare se referă la: polimerizarea radicalică; polimerizarea indusă în plasmă; polimerizări neconvenţionale; copolimeri bloc şi grefaţi; polisiloxani funcţionali şi copolimeri siloxanici; soluţii de polimeri cu mase moleculare foarte mari ş.a.
Rezultatul cercetărilor sale se regăseşte în peste 350 de lucrări ştiinţifice apărute în ţară şi în străinătate, două cărţi (în colaborare), numeroase capitole în cărţi apărute în edituri străine. A susţinut peste 200 conferinţe în Europa, SUA, Canada, Japonia. S-a remarcat, de asemenea, ca organizator şi co-organizator al unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, precum şi ca referent de specialitate al unor reviste internaţionale de prestigiu.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 24 noiembrie 2000, apoi membru titular, în aprilie 2009. A fost vicepreşedinte al Academiei Române (ales în aprilie 2014, reales în 2018, până în 2022), precum şi preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (august 2012-aprilie 2014).
A fost, de asemenea, membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (din 2007), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (din 2015), membru al Societăţii de Chimie din România (din 2000), membru al Societăţii Române de Biomateriale (din 2005), reprezentant al României la European Polymer Federation (din 2011); membru al ”European Association of Science Editors” (din 1990), al comitetului editorial al „Revue Roumaine de Chimie” (din 2001), al comitetului editorial al „Environmental Engineering and Management Journal” (din 2007), al comitetului editorial al „Buletinului Universităţii Tehnice din Iaşi” (din 2004) ş.a.
I-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica Bucureşti (2016), al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad (2016) şi al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi (2017). De asemenea, a primit titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi (2013) şi al comunei Dumbrăveni/Suceava (2014).
În 1985 a primit Premiul Academiei Române, pentru seria de lucrări în domeniul polimerizării induse în plasmă şi soluţiilor de polimeri cu mase moleculare foarte mari.
La 1 Decembrie 2015 i-a fost conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.
Academicianul Bogdan C. Simionescu a fost ales la 8 noiembrie 2018 preşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), organism aflat în subordinea Prezidiului Academiei Române şi care reprezintă forul tutelar la manifestările Uniunii Internaţionale de Istoria Ştiinţei.CRIFST este un organism aflat în subordinea Prezidiului Academiei Române şi care reprezintă forul tutelar la manifestările Uniunii Internaţionale de Istoria Ştiinţei.
Acad Bogdan Simionescu susținea că tineretul nostru, cei din şcoli, din gimnazii, la nivelul gimnaziilor, de fapt, să cunoască istoria noastră mai bine, să cunoască personalităţile pe care le-am avut în ştiinţă, în cultură, personalităţi pe care le întâlnesc, uneori, în manualele de gimnaziu, de liceu, dar nu aprofundează viaţa lor şi nu înţeleg bine importanţa lor”, ( https://www.agerpres.ro/cultura/2018/11/08/acad-bogdan-c-simionescu-noul-presedinte-al-crifst-daca-tinerii-nu-cunosc-trecutul-nu-avem-viitor-ca-natiune–207486
El spune că acest deziderat poate fi realizat prin intermediul unor conferinţe susţinute în licee şi universităţi.
„Pentru că este important să ştie trecutul nostru. Dacă nu vor şti ei trecutul şi dacă trecutul va fi din ce în ca mai puţin cunoscut până la a fi uitat sau ignorat, atunci n-o să avem nici viitor ca naţiune”, considera academicianul.
O a doua acţiune pe care acad Bogdan Simionescu a initiat-o ca preşedinte al CRIFST a fost cunoaşterea pe plan internaţional a istoriei personalităţilor româneşti şi a contribuţiilor lor în ştiinţa, arta şi cultura europeană şi mondială.
„Mulţi nu ştiu, de exemplu, nici în Franţa, că Brâncuşi provine din România, că Cioran provine din România. Îi consideră francezi. Mulţi nu ştiu că Procopiu a fost cel care a descoperit magnetonul, teoretic înaintea lui Bohr, care a luat Premiul Nobel. Acum este recunoscut în lumea ştiinţifică acest lucru. Dar intelectualii obişnuiţi nu cunosc acest lucru. Deci trebuie să ne facem mai cunoscuţi şi în exterior. Există cărţi importante de aeronautică, publicate în edituri străine, care nici măcar nu pomenesc de marile personalităţi din acest domeniu pe care le-a dat România. Şi ele sunt, există şi au avut contribuţii extrem de importante la dezvoltarea aeronauticii ca ştiinţă”,
Acad Bogdan Simionescu susținnea că „am avut oameni de ştiinţă şi de cultură de dimensiune europeană şi internaţională, începând chiar cu Dimitrie Cantemir”.
„Şi ei nu sunt cunoscuţi. Nu sunt cunoscuţi nici la noi. Emil Racoviţă a fost părintele biospeologiei, dar este prea puţin cunoscut şi la noi Se fac câteva manifestări puţin semnificative, când el ar trebui să fie pe buzele tuturor acum. Ar trebui să apară în ziare, ar trebui să apară la televizor, ce a făcut el. Să se vorbească la radio. Este o personalitate cu care ne putem mândri cu siguranţă”,
De menționat – Comitetul Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST) a fost înfiinţat în anul 1956, la iniţiativa acad. Traian Săvulescu, preşedinte al Academiei Române în perioada 1948-1959.
CRIFST este alcătuit din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare ai Academiei Române, precum şi din specialişti în istoria ştiinţelor, filosofiei ştiinţei şi istoriei tehnicii şi membri asociaţi, tineri cercetători în curs de formare. Activitatea CRIFST se derulează prin intermediul a trei divizii, respectiv Istoria ştiinţei, Logică, metodologia şi filosofia ştiinţei şi Istoria tehnicii. CRIFST are filiale în Argeş, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi şi Timişoara.
Funcţia de preşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST) a fost deţinută anterior de academicienii Mihail Ralea, Athanasie Joja, Ştefan Milcu, Ştefan Bălan, Mihai Drăgănescu şi Dan Berindei. Revistele (publicate în limba română şi în limba engleză) Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii sunt: NOESIS – fondată de acad. Mihai Drăgănescu; NOEMA – fondată de acad. Mihai Drăgănescu; STUDII ŞI COMUNICĂRI – fondată de acad. Gleb Drăgan; COLUMNA – fondată de acad. Gleb Drăgan. Revistele se regăsesc în bibliotecile din ţară şi din străinătate, în special Marea Britanie, S.U.A, Canada, Brazilia, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Ungaria, Republica Moldova.
De menționat că acad . Bogdan Simionescu a predat ca profesor invitat la reputate universităţi din lume Kyoto, Mulhouse, Montpellier 2, Angers, Rouen, Şcoala Naţională Superioară de Mine din Paris, CEMEF – Sophia Antipolis, Dunkerque, Freiburg, Centrul de Cercetări în Chimia Polimerilor, Zabrze, Polonia.Profund ataşat Academiei Române, a fost vicepreşedinte al instituţiei două mandate (2014-2022), preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (2012-2014), preşedinte al Şcolii Doctorale a Academiei Române (2014-2022). Odată cu plecarea dintre noi a acad. Bogdan C. Simionescu, membrii Academiei Române regretă pierderea unui coleg, a unui specialist şi a unui mentor”,
Dumnezeul să-l odihnească în pace!
https://acad.ro/membri/inmemoriam/2024/07_BogdanCSimionescu_InMemoriam.html
Cărţi și capitole în cărți – selecție
1982 Proteine, C. I. Simionescu, B. C. Simionescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti (110 pag.)
1985 Chimie macromoleculară, C. I. Simionescu, Cl. Vasiliu Oprea, V. Bulacovschi, B. C. Simionescu, C. Negulianu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti (460 pag.)
1996 Free Radically Initiated Ring-Opening Polymerization, în Encyclopedia of Polymeric Materials, B. C. Simionescu, S. Morariu, CRC Press, J. C. Salamone (editor), Boca Raton, USA
1996 Ultrahigh Molecular Weight Polymers, în Encyclopedia of Polymeric Materials, S. Ioan, M. Bercea, B. C. Simionescu, C. I. Simionescu, CRC Press, J. C. Salamone (editor), Boca Raton, USA
1996 Functional Polysiloxanes, Encyclopedia of Polymeric Materials, V. Harabagiu, M. Pinteală, C. Cotzur, B. C. Simionescu, CRC Press, J. C. Salamone (editor), Boca Raton, USA
1996 Siloxane-Containing Polymers, în Encyclopedia of Polymeric Materials, B. C. Simionescu, V. Harabagiu, C. I. Simionescu, CRC Press, J. C. Salamone (editor), Boca Raton, USA
2004 Fenomene şi procese cu risc major la scară naţională, Fl. Gh. Filip, B. C. Simionescu (coordonatori), Editura Academiei Române, Bucureşti
2010 New therapeutic agent with increased antifungal activity, în Acrocyclic chemistry: new research developments, M. Spulber, M. Pinteală, A. Fifere, V. Harabagiu, B. C. Simionescu, Nova Science Publishers, Inc., D. W. Fitzpatrick, H. J. Ulrich (editors), New York, SUA
2016 Cercetarea fundamentală în Academia Română, B. C. Simionescu (coordonator), Editura Academiei Române, Bucureşti (264 pag.)
2015 Resursele strategice ale României – Problemele prezentului şi provocările viitorului, vol. I, B. C. Simionescu (coordonator), Editura StudIS (197 pag.)
2016 Resursele strategice ale României – Abordare pentru următoarele două decenii, vol. II, B. C. Simionescu (coordonator), Editura StudIS (213 pag.)
2015 Resursele naturale – rezerve strategice, ce folosim şi ce lăsăm generaţiilor viitoare, în Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, vol. I, B. C. Simionescu (coordonator), Editura Academiei Române (37-93)
2016 Resursele naturale – rezerve strategice, ce folosim şi ce lăsăm generaţiilor viitoare, în Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, vol. II, B. C. Simionescu (coordonator), Editura Academiei Române (23-80)
2021 Pandemia – Constrângeri și oportunităţi economice, B. C. Simionescu (coordonator), Ed. Academiei Române, Bucureşti (576 pag.)
Sursa https://acad.ro/acad_membri/membri/Simionescu_Bogdan.html
Lasă un răspuns