Igiena conceptuală a conținutului generat de IA în piața cărții europene

Teza centrală a acestui raport este că problema conținutului generat de IA, în special în piața cărții, nu este doar una de „etichetare”, ci una de igienă conceptuală: interfețele și instituțiile trebuie să distingă clar între text ca produs statistic, text ca act de vorbire, text ca bun cultural și text ca suport al unei răspunderi juridice sau editoriale. În forma actuală a dreptului european, nu există o obligație generală, transversală, de a marca pe copertă sau în mod uniform toate cărțile ori toate materialele promoționale asistate de IA; există însă un ansamblu fragmentat de obligații și standarde, distribuite între Actul privind IA, Actul legislativ privind serviciile digitale, dreptul de autor al pieței unice digitale și dreptul consumatorilor. Rezultatul este un regim de transparență parțial, suficient pentru unele riscuri, dar insuficient pentru a evita confuzia sistematică între autor, editor, model, platformă și instituția care „vorbește” efectiv către public.

Inovare, digitalizare și inteligența artificială în România: o analiză comparativă a competitivității științifice și tehnologice și a provocărilor structurale în contextul Uniunii Europene

Analiza comparativă în context european din ultimii cinci ani a științei și tehnologiei din România a relevat decalaje semnificative față de media Uniunii Europene și față de țări precum Germania, Franța, Polonia sau Bulgaria. Acest articol oferă o analiză detaliată a performanțelor României în cercetare și inovare, producția științifică și tehnologică, nivelul de digitalizare și progresele în inteligența artificială, comparativ cu media Uniunii Europene și statele membre reprezentative. Voi utiliza surse oficiale (Eurostat, OECD, Comisia Europeană etc.) și voi structura expunerea în secțiuni clare: introducere, metodologie, analiză (pe subdomenii) și concluzii. Rezultatele evidențiază poziția României drept “inovator modest” al Europei, cu performanțe de numai ~38% din media UE, plasând-o pe ultimul loc între statele membre la mulți indicatori cheie. În continuare, voi detalia aceste constatări și voi prezenta date comparative sintetizate în grafice și tabele.

Conștiința inteligenței artificiale

Acest articol este o extensie a unui subcapitol din cartea ”Inteligența, de la originile naturale la frontierele artificiale – Inteligența Umană vs. Inteligența Artificială” (Sfetcu 2024). Conceptul de conștiință în inteligența artificială (IA) se află la intersecția dintre știință, filozofie și tehnologie. Filosofia minții nu știe dacă o mașină poate avea minte, conștiință și stări mentale, în același sens în care o au ființele umane. Pe măsură ce mașinile devin din ce în ce mai complexe, capabile să îndeplinească sarcini care au fost cândva domeniul exclusiv al oamenilor, întrebarea dacă ar putea într-o zi să devină conștiente devine din ce în ce mai importantă. Această întrebare nu se referă doar la dacă mașinile pot gândi, simți sau pot fi conștiente de sine, ci ne provoacă și înțelegerea a ceea ce este conștiința însăși. Este conștiința un fenomen biologic unic sau ar putea apărea în sisteme non-biologice, cum ar fi IA?

Cartea electronică în contextul transformărilor pieței editoriale globale: Tendințe, provocări și oportunități în România

Nicolae Sfetcu[1] 18.04.2026 [1] Cercetător – Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, ORCID: 0000-0002-0162-9973, Web of Scenice Researcher ID V-1416-2017 The e-book in the context of the transformations of … Citeşte mai mult

Educație și antreprenoriat asistate de inteligența artificială

Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad Facultatea de Științe Economice, Informatică și Inginerie în parteneriat cu Academia Română – CRIFST, Filiala Timișoara, au deosebita onoare de a vă invita să participați la workshopul în regim hibrid, cu tema: EDUCAȚIE … Citeşte mai mult

Istoria cercetării românești pentru apa grea, o paradigmă kuhniană

În această lucrare evidențiez colaborarea strânsă dintre toate aceste entități, care a permis dezvoltarea unei componente importante din cadrul programului nuclear românesc, și a pus bazele cunoașterii științifice și tehnologice pentru întreaga evoluție ulterioară a activităților din domeniul nuclear, și … Citeşte mai mult

Istoria cărții electronice și a bibliotecii virtuale, 23 aprilie, Casa Oamenilor de Știință

Actualizare: Din motive obiective, sesiunea de comunicări se amână pentru data de 23 aprilie, la aceeași oră, la Casa Oamenilor de Știință. În ziua de 23 aprilie 2026, ora 11, Divizia de Istoria Științei din cadrul Comitetului Român de Istoria … Citeşte mai mult

Prezentare de carte: Din galeria marilor electricieni români – Oameni. Vieți. Fapte, Vol. 9

Academia de Științe Tehnice din România Editura AGIR, Seria ”Repere istorice”, 2026 18 ACADEMIA ROMÂNĂ Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii 23 aprilie 2026, ora 1100 Casa Oamenilor de Știință, Piața Lahovari nr.9 Cu ocazia Sesiunii de … Citeşte mai mult

Colocviul CRIFST Craiova „Constantin Brâncuși- 150 de ani de la naștere, 1876-1957” „Sculptura modernă în rezonanţă cu ştiinţa”.

S-a desfășurat la Craiova  în data de  16.04.2026  Clădirea  Universității de Medicină şi Farmacie din Craiova, Str. Petru Rareş nr. 2, conform programului postat pe pagina https://www.crifst.ro/sectiunea/evenimente/ Conf.dr.farm. George Dan Mogoșanu și conf.dr.farm. Ludovic Everard Bejenaru, membri CRIFST Craiova, au … Citeşte mai mult

1 2 3 4 32