Școala românească de electrotehnică - 100 de ani de la nașterea academicianului Alexandru Timotin - Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române

Departamentul de Electrotehnică, cunoscut până în 2011 sub denumirea de Catedra de Electrotehnică, este unul din cele mai prestigioase departamente din Universitatea Politehnica din Bucureşti, având o frumoasă şi îndelungată tradiţie în învăţământul tehnic românesc. Personalul academic a fost permanent implicat în procesul didactic din întreaga universitate şi în activităţi de cercetare avansată puternic racordate la fluxul ştiinţific naţional şi internaţional.

Catedra de Electrotehnică a fost înființată în anul 1948 și aparținea Facultății de Electrotehnică (actuala Facultate de Inginerie Electrică). Înainte de anul 1948, exista Catedra de Electricitate din Facultatea de Electrotehnică care era condusă în acea vreme de prof. Alexandru Popescu. În 1950 aceastã catedră s-a scindat în Catedra de Electrotehnicã I din Facultatea de Electrotehnică, condusă de acad. prof. Remus Răduleţ, şi în Catedra de Electrotehnică II din facultatea de Energetică, condusă de acad. prof. Constantin Budeanu, apoi de prof. Marius Preda. În anul 1963, din Catedra de Electrotehnică II s-a desprins Catedra de Electrotehnică III, sub conducerea acad. prof. Ion S. Antoniu. În anul 1974 catedra de Electrotehnică III a fuzionat cu catedra de Electrotehnică I sub conducerea acad. prof. Remus Răduleţ, pentru ca în anul 1984 catedrele de Electrotehnicã I şi II să fuzioneze într-o singură catedră de Electrotehnică, sub conducerea alternativă a acad. prof. Andrei Ţugulea şi prof. Constantin Mocanu. După anul 1992, catedra a fost coordonată de prof. Aurel Panaitescu, iar în perioada 1995-2012 Catedra de Electrotehnică a fost condusă de prof. Florea Ioan Hănţilă, în anul 2011 catedra fiind transformată în Departamentul de Electrotehnică.

Prestigiul departamentului provine din amprenta pe care au lăsat-o personalităţi ştiintifice remarcabile, care au format de-a lungul timpului un corp profesoral de elită:

Acad. Constantin I. Budeanu (1886 –1959) este recunoscut pe plan internaţional pentru teoria sa referitoare la fenomenele reactive şi deformante în reţele electrice. A fost un reprezentant activ și deosebit de apreciat al țării noastre în Comisia Electrotehnică Internațională (CEI), în care a condus Subcomitetul pentru fenomene reactive și deformante, fiind şi autorul primului curs de Bazele Electrotehnicii publicat la Universitatea Politehnica din Bucureşti.

Acad. Ion S. Antoniu (1905 – 1987) a continuat şi dezvoltat teoria lui acad. Constantin Budeanu inventând un aparat de măsură a puterii deformante şi studiind corelaţia dintre această putere şi neliniarităţile circuitelor electrice împreună cu colaboratorii săi din Catedra de Electrotehnică III.

Acad. Remus Răduleţ (1904–1985) a fost profesor de maşini electrice şi teoria electromagnetismului şi este autorul axiomatizării acestei ştiinţe, cu contribuţii remarcabile în teoria electrodinamicii relativiste şi teoria mărimilor fizice primitive. A iniţiat şi coordonat elaborarea imensei enciclopedii tehnice “Lexiconul tehnic român” şi a fost presedinte al Comisiei Electrotehnice Internaționale (CEI). A condus Catedra de Electrotehnică o mare perioadă de timp (1953-1974), fiind creatorul şcolii româneşti moderne de Electrotehnică, în care s-au evidenţiat personalităţi ştiinţifice remarcabile: acad. Alexandru Timotin, acad. Andrei Ţugulea, profesorii Constantin Mocanu, Augustin Moraru, Alfons Ifrim, Florin Manea, Constantin Nemoianu, Alexandru Fransua, Constantin Bălă.

Prof. Marius Preda a adus contribuţii semnificative în domeniul teoriei circuitelor, împreună cu colaboratorii săi din Catedra de Electrotehnică II.

A doua generaţie de personalităţi ştiinţifice de mare valoare a fost formată de prima echipă a profesorului Răduleţ: acad. Paul Cristea, profesorii Cezar Flueraşu, Ioan Ciric, Mihai Vasiliu, Alexandru Nicolae, Horia Gavrilă, Fănică Spinei, F.M.G. Tomescu, Aurel Panaitescu, Cornel Marinov, Daniel Ioan, Florea Ioan Hănţilă, Mihai Iordache, Florin Constantinescu, Mihai Leon.

Prin toate aspectele activității lor, prin extraordinara varietate a preocupărilor din cercetările membrilor colectivului nostru, cercetări recunoscute pe plan internaţional şi care s-au concretizat în aplicații în cele mai diverse domenii ale ştiinţei, putem afirma că aici a existat întotdeauna o adevărată Şcoală Românească de Electrotehnică.

(preluat)

Cariera profesorului Alexandru Timotin a făcut subiectul și altor evenimente și cercetări biografice.

În volumul ”Din galeria marilor electricieni români. Oameni. Vieți. Fapte.”, apărută la Editura AGIR în Seria ”Repere Istorice” (2016), prof. univ. dr. ing. Florin Teodor Tănăsescu îi dedică un întreg capitol: ”Alexandru Timotin, o prezență strălucitoare în viața științifică românească” (pp.244-260). Biblioteca UNST POLITEHNICA din București păstrează Lucrarea de dizertație întocmită pentru obținerea titlului de candidat în științe tehnice, în specialitatea Bazelele teoretice ale electrotehnicii, întocmită sub conducerea științifică a Prof. dr. ing. Remus Răduleț, 1957 – cota 621.3/T61: Proprietățile dinamice ale câmpului electromagnetic macroscopic în medii oarecare. În 1966 Alexandru Timotin a primit, alături de Remus Răduleț și prof. Andrei Țugulea, premiul ”Traian Vuia” al Academiei Române pentru studiul O teorie generală a parametrilor lineici tranzitorii ai liniilor electrice lungi și cu pierderi în prezența solului, publicat în Studii și Cercetări de Energetică și Electrotehnică, 1966, Tom 16, nr. 3 (iulie-septembrie), pp. 417-449. Un alt studiu, individual, a fost publicat în Studii și Cercetări de Energetică și Electrotehnică, 1971, Tom 21, nr. 2 (aprilie-iunie), pp. 347-362: Elementul electromagnetic pasiv de circuit.

În 2008, prof. univ. dr. Florin Teodor Tănăsescu evidenția activitatea deosebită din domeniul terminologiei electrotehnice, desfășurată de școala românească de electrotehnică, în cadrul Comitetului Electrotehnic Român (CER) și a Comisiei Electrotehnice Internaționale (CEI). Domnia sa menționa: Se poate spune că există în mod real un concept Răduleţ-Timotin în domeniul Terminologiei, care va trebui menţionat în istoria tehnicii şi care conţine o serie de elemente de mare originalitate, în special în ceea ce priveşte setul de relaţii utilizate: relaţii generice (specie-gen), partitive (parte-tot), de filiaţiune logică (derivat-original), de subordonare (larg-strâns), atributive (entitate-cantitate). În lucrarea ”Din galeria marilor electricieni români. Oameni. Vieți. Fapte.” – vol.3 apărută la Editura AGIR în Seria ”Repere Istorice” (2019), prof. univ. dr. ing. Florin Teodor Tănăsescu descrie pe larg ”Conceptul RĂDULEȚ-TIMOTIN – o contribuție românească la definireea unui limbaj de specialitate: terminologia și lexicografia electrotehnică.” (pp.148-165).

Alexandru Timotin a devenit membru corespondent al Academiei Române în anul 1991, iar în 1999 a fost luat în evidența Secției de Știința și Tehnologia Informației (istoric), devenind membru titular. A fost îndrumător de doctorat al mai multor specialiști din domeniul electrotehnicii, precum: Costin Cepişcă (1983), Silvia Margareta Marghitu (1986) sau Constantin Roșu (1988).

Acad. Alexandru Timotin a fost omagiat la împlinirea vârstei de 80 de ani, în cadrul catedrei de electrotehnică, cuvântarea de atunci fiind susținută de prof. dr. ing. Aureliu Panaitescu. Alte evenimente care au evidențiat personalitatea lui Alexandru Timotin au mai fost organizate în Amfiteatrul Bibliotecii Academiei Române (2019) și la sediul ICPE-CA (2021) sub coordonarea prof. Mircea Ignat, membru DIT:

4 noiembrie 2019, Amfiteatrul Bibliotecii Academiei Române

https://www.youtube.com/watch?v=ivIy_sOFFMs

https://www.memoriesisperanta.ro/noutati/evocarea-academicianului-alexandru-timotin/

19 martie 2021, ICPE-CA

https://www.youtube.com/watch?v=MyLXFRr0s0s&t=880s

https://www.icpe-ca.ro/alexandru-timotin-andrei-tugulea/

https://www.youtube.com/watch?v=e-D0iEpge1A

Prezența dumneavoastră ne onorează.

Evenimentul va putea fi urmărit prin conexiune ZOOM:

https://us06web.zoom.us/j/86245913231?pwd=NmGbuUbb5KToZMkAt6vMdQHTUOfUZw.1

Pentru alte evenimente organizate de Divizia de Istoria Tehnicii urmăriți secțiunea dedicată acestora.