ACADEMIA ROMÂNĂ
Secția de Științe Tehnice
Divizia de Istoria Tehnicii a Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii are plăcerea să anunțe organizarea de către Academia Română, prin Secția de Științe Tehnice, a unui eveniment de marcă:
Sesiunea festivă „45 de ani de la primul zbor cosmic al unui cetățean român”
Aceasta va avea loc joi, 14 mai 2026, începând cu ora 1000, în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125.
Mesaj de deschidere:
Cuvânt de salut din partea Academiei Române
Alocuțiuni:
Președintele Secției de Științe Tehnice a Academiei Române
De la Conrad Haas la Dumitru-Dorin Prunariu – evoluția zborului în România,
Vicepreședinte IAA și secretar regional,
Consultant în Comitetul științific al Camerei Deputaților,
Fost președinte ROSA (2005-2022)
România – de la ”Space bird” la explorarea spațiului cosmic
Președintele COSPAR (Comitetul pentru Cercetări Spațiale)
Director – Oficiul ONU pentru Afaceri Spațiale (UN OOSA)
Secretar General al Academiei Internaționale de Astronautică (IAA)
Președinte – Asociația Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE)
Dr. ing. cosmonaut Dumitru-Dorin PRUNARIU
General locotenent (ret.) al Forțelor Aeriene Române
Membru de Onoare al Academiei Române
La finalul evenimentului va avea loc lansarea emisiunii filatelice dedicată cosmosului și aniversării celor 45 de ani de la primul zbor cosmic al unui cetățean român.
Un punct expozițional cu medalii, plachete și plicuri filatelice va însoți evenimentul:
De la Conrad HAAS și Herman OBERTH, la primul cosmonaut român Dumitru-Dorin PRUNARIU
Președintele Fundației Culturale Bartoc,
Membru titular CRIFST – Divizia de Istoria Tehnicii
La eveniment sunt invitați astronauți din Canada, Cehia, Franța, Germania, Italia, Norvegia, Slovacia, Spania, Turcia.
La 14 mai 1981, ora 20 şi 17 minute, ora Bucureștiului, de pe cosmodromul Baikonur din Uniunea Sovietică, a fost lansată nava cosmică „Soiuz-40” cu echipaj comun – pilotul cosmonaut Leonid Popov, comandantul navei, şi Dumitru-Dorin Prunariu, cosmonaut cercetător, cetățean român. Programul zborului navei „Soiuz-40″ prevede cuplarea cu complexul științific orbital „Saliut 6” – „Soiuz T-4”. La bordul complexului, cei doi cosmonauți au efectuat o serie de cercetări şi experimente împreună cu cosmonauții Vladimir Kovalionok şi Victor Savinîh, care se aflau deja pe o orbită circumterestră de la 21 martie 1981.
Experimente științifice în cadrul misiunii Soiuz-40
Dumitru-Dorin Prunariu a petrecut la bordul complexului orbital „Saliut 6” 7 zile, 20 de ore și 42 de minute, timp în care au fost efectuate 22 de experimente științifice în scopuri pașnice, rezultat al colaborării dintre cercetătorii români (din institute precum ITIM Cluj, IFIN-HH sau Centrul de Medicină Aeronautică) și specialiștii țărilor socialiste participante la programul „Intercosmos“.
- Tehnologie și Fizică Spațială
NANOBALANȚA: Unul dintre cele mai importante experimente românești, propus de ITIM Cluj-Napoca. Acesta a studiat degradarea straturilor protectoare de dioxid de siliciu de pe componentele optice ale stației sub influența mediului cosmic dur.
CAPILAR: S-a axat pe studiul fenomenelor de capilaritate în condiții de imponderabilitate, esențiale pentru gestionarea fluidelor în viitoarele nave spațiale.
POLARIZARE: Studiul fenomenului de polarizare a luminii reflectate de atmosfera terestră.
NEPTUN: Testarea unor sisteme de comunicații și a unor componente electronice în condiții de radiații.
- Astrofizică și Radiații Cosmice
ASTRO-1 și ASTRO-2: Deși adesea grupate, acestea au fost două experimente distincte. ASTRO-1 a vizat detectarea atomilor incomplet ionizați în spațiu, folosind aparate plasate în exteriorul stației, în timp ce ASTRO-2 a folosit detectoare de plastic în interior.
ASTRO: Experiment dedicat detectării și studierii fluxurilor de particule grele și nuclee de înaltă energie din radiația cosmică, folosind detectoare speciale, de urmă, (cum ar fi peliculele de plastic din experimentul Astro-2).
MINIDOZA: Un experiment de dozimetrie pentru măsurarea precisă a radiațiilor în anumite zone ale stației Saliut 6.
ROENTGEN: (Inclus în programul complex de monitorizare a radiațiilor) Obiectivul l-a reprezentat măsurarea intensității radiațiilor X și a impactului acestora asupra echipamentelor și echipajului.
INFLUX: Măsurarea nivelului de radiații din interiorul stației pentru a evalua protecția oferită echipajului.
TERRA: Un program amplu de fotografiere a Pământului, axat pe zone geologice specifice din România pentru identificarea resurselor naturale.
ORIZONT: Observarea liniei orizontului terestru pentru a studia straturile de aerosoli din atmosfera înaltă.
- Medicină și Biologie Spațială
BIODOZA: A studiat influența câmpului magnetic terestru și a radiațiilor asupra microorganismelor, oferind date despre „doza de radiații” absorbită de sistemele biologice.
BIORITM: Cercetarea modificărilor ritmului circadian (somn-veghe) în absența ciclului zi-noapte terestru.
CARDIO-S: Monitorizarea funcțiilor cardiovasculare sub stresul spațial.
CHESTIONAR: Un studiu psihologic despre starea de spirit și performanța intelectuală a cosmonauților.
INTESTRAS: Un studiu psihologic și fiziologic despre capacitatea de adaptare a operatorului uman la stresul zborului cosmic și la mediul de lucru izolat.
REO: Un studiu despre reografia (circulația sângelui) la nivelul capului și al membrelor inferioare pentru a vedea cum se redistribuie fluidele în absența gravitației.
INFO: Un test de procesare a informației de către creierul uman în condiții de stres spațial.
BIOMAGNET: Investigarea influenței câmpului magnetic asupra proceselor biologice de bază.
METABOLISM: Studiul schimbărilor în metabolismul calciului și al altor minerale în oase în timpul zborului scurt.
La întoarcere, Dumitru-Dorin Prunariu a primit recunoașterea pentru sucesul misiunii. Printre cele mai importante medalii primite, se numără cea de Erou al Republicii Socialiste România, Erou al Uniunii Sovietice cu Steaua de aur, și Medalia de aur „Hermann Oberth“ a Societății germane de rachete ”Hermann Oberth – Wernher von Braun”.
 |
 |
| Medalia „Erou al Republicii Socialiste România“ (1981) | Ordinul „Erou al Uniunii Sovietice“ cu Steaua de aur (1981) |
Medalia de aur „Hermann Oberth“ a Societății germane de rachete Hermann Oberth – Wernher von Braun (1984)
Membrii Secției de Științe Tehnice și ai Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii s-au preocupat constant de păstrat vie a memoriei acestor realizări:
- 2021 mai 7 – „Zbor printre aștri“ – cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la zborul realizat de Dumitru-Dorin Prunariu;
- 2016 mai 16 – „35 de ani de la primul zbor spațial al unui cosmonaut român“;
- 2011 mai 13 – „Sesiunea omagială dedicată împlinirii a 50 de ani de la primul zbor al unui om în Cosmos și 30 de ani de la primul zbor în Cosmos al unui cosmonaut român“;
- 2006 mai – cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la primul zbor spațial al unui cosmonaut român, Romfilatelia a tipărit o carte poștală maximă cu folio argint ”25 de ani de la primul zbor în Cosmos al unui român”.
În acest context, Academia Română s-a mai preocupat și de alte momente privind evoluția locală în domeniul cuceririi spațiului cosmic:
- 2010 martie 1 – la Biblioteca Academiei Române a avut loc dezvelirea bustului lui Conrad Haas, șeful arsenalului cetății Sibiu în perioada 1556-1579, de origine austriac, cel care a inventat, la Sibiu, prima rachetă cu trepte succesive de aprindere, așa cum este prezentată în documentul descoperit de prof. I. Todericiu;
- 2016 aprilie 8 – ”110 ani de la istoricul zbor al lui Traian Vuia” – sesiune organizată de Secția de Științe Tehnice, cu suportul unor membri ai CRIFST.
- 2019 mai 20 – ”125 de ani de la nașterea lui Hermann Oberth. O istorie a rachetelor în România”;
Consecvent promotor al înțelegerii dintre popoare, în perioada 2010-2012 Dumitru-Dorin Prunariu a fost Președinte al Comitetului ONU pentru explorarea pașnică a spațiului extraatmosferic (COPUOS).
În anul 2011 Dumitru-Dorin Prunariu a fost primit membru de onoare al Academiei Române, în cadrul Secției de Științe Tehnice. Ulterior, el a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea a numeroase universități, precum și titlul de cetățean de onoare al unor localități:
- Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu (laudatio) (2018);
- Universitatea din Craiova (2018);
- Universitatea ”Petru Maior” din Târgu Mureș (2017);
- Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași (2017);
- Universitatea ”Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca (2014);
- Universitatea de Vest din Timișoara (2013);
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (2007);
- Cetățean de onoare al Municipiului Iași (2017);
- Cetățean de onoare al Municipiului Cluj-Napoca (2014)…
Prezența dumneavoastră ne onorează.
Sesiunea festivă va fi transmisă în direct pe canalul YouTube al Academiei Române – https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams.
Lasă un răspuns