Cartea ca instrument de formare a gândirii critice în societatea contemporană

PhD George CONSTANTIN constantingeorge2018@gmail.com Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Români de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Românie   The Book as an Instrument for Developing Critical Thinking in Contemporary Society Abstract This paper examines the role … Citeşte mai mult

Viitorul Cărții în Era Inteligenței Artificiale

LORENA ANASTASIU POLITOLOG, EXPERT COMUNICARE SI INTELIGENȚĂE EMOȚIONALĂ Reconfigurarea actului lecturii și strategii pedagogice pentru generațiile Alpha și Z O hartă a provocărilor Diagnosticul global Ce ne spun datele PISA 2022 despre criza lecturii Neurobiologia lecturii De ce hârtia rămâne … Citeşte mai mult

Cititorii cărții în secolul XXI

Dona Tudor De la lecturile fondatoare ale omenirii la practicile culturale ale erei digitale Lucrare științifică pentru Ziua Cărții – 23 aprilie Rezumat Prezenta lucrare analizează evoluția istorică a lecturii și transformările profilului cititorului în secolul XXI, pornind de la … Citeşte mai mult

Sesiunea festivă „45 de ani de la primul zbor cosmic al unui cetățean român”

ACADEMIA ROMÂNĂ Secția de Științe Tehnice   Divizia de Istoria Tehnicii a Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii are plăcerea să anunțe organizarea de către Academia Română, prin Secția de Științe Tehnice, a unui eveniment de marcă: … Citeşte mai mult

Valeria Guțu Romalo și reconfigurarea gramaticii limbii române: Între normă, funcție și discurs

Conf. Univ. Dr. Dona TUDOR[1] donatudor@gmail.com [1] CRIFST, Divizia de Istoria Științei, Filiala București Valeria Guțu Romalo and the reconfiguration of the grammar of the Romanian language: Between norm, function and discourse Abstract The present study analyzes Valeria Guțu Romalo’s contributions … Citeşte mai mult

Igiena conceptuală a conținutului generat de IA în piața cărții europene

Teza centrală a acestui raport este că problema conținutului generat de IA, în special în piața cărții, nu este doar una de „etichetare”, ci una de igienă conceptuală: interfețele și instituțiile trebuie să distingă clar între text ca produs statistic, text ca act de vorbire, text ca bun cultural și text ca suport al unei răspunderi juridice sau editoriale. În forma actuală a dreptului european, nu există o obligație generală, transversală, de a marca pe copertă sau în mod uniform toate cărțile ori toate materialele promoționale asistate de IA; există însă un ansamblu fragmentat de obligații și standarde, distribuite între Actul privind IA, Actul legislativ privind serviciile digitale, dreptul de autor al pieței unice digitale și dreptul consumatorilor. Rezultatul este un regim de transparență parțial, suficient pentru unele riscuri, dar insuficient pentru a evita confuzia sistematică între autor, editor, model, platformă și instituția care „vorbește” efectiv către public.

Inovare, digitalizare și inteligența artificială în România: o analiză comparativă a competitivității științifice și tehnologice și a provocărilor structurale în contextul Uniunii Europene

Analiza comparativă în context european din ultimii cinci ani a științei și tehnologiei din România a relevat decalaje semnificative față de media Uniunii Europene și față de țări precum Germania, Franța, Polonia sau Bulgaria. Acest articol oferă o analiză detaliată a performanțelor României în cercetare și inovare, producția științifică și tehnologică, nivelul de digitalizare și progresele în inteligența artificială, comparativ cu media Uniunii Europene și statele membre reprezentative. Voi utiliza surse oficiale (Eurostat, OECD, Comisia Europeană etc.) și voi structura expunerea în secțiuni clare: introducere, metodologie, analiză (pe subdomenii) și concluzii. Rezultatele evidențiază poziția României drept “inovator modest” al Europei, cu performanțe de numai ~38% din media UE, plasând-o pe ultimul loc între statele membre la mulți indicatori cheie. În continuare, voi detalia aceste constatări și voi prezenta date comparative sintetizate în grafice și tabele.

Conștiința inteligenței artificiale

Acest articol este o extensie a unui subcapitol din cartea ”Inteligența, de la originile naturale la frontierele artificiale – Inteligența Umană vs. Inteligența Artificială” (Sfetcu 2024). Conceptul de conștiință în inteligența artificială (IA) se află la intersecția dintre știință, filozofie și tehnologie. Filosofia minții nu știe dacă o mașină poate avea minte, conștiință și stări mentale, în același sens în care o au ființele umane. Pe măsură ce mașinile devin din ce în ce mai complexe, capabile să îndeplinească sarcini care au fost cândva domeniul exclusiv al oamenilor, întrebarea dacă ar putea într-o zi să devină conștiente devine din ce în ce mai importantă. Această întrebare nu se referă doar la dacă mașinile pot gândi, simți sau pot fi conștiente de sine, ci ne provoacă și înțelegerea a ceea ce este conștiința însăși. Este conștiința un fenomen biologic unic sau ar putea apărea în sisteme non-biologice, cum ar fi IA?

1 2 3 4 32