Cea de-a cincea ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), organizat sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, afiliat la International Committee of Historical Sciences (ICHS), s-a desfășurat în perioada 9-12 septembrie 2026 la … Citeşte mai mult
Lorena Anastasiu Rezumat Executiv Evoluția confruntărilor hibride contemporane consemnează o reconfigurare profundă a războiului informațional. În locul persuasiunii ideologice clasice, al cărei scop tradițional era convertirea receptorului și alinierea acestuia la o doctrină specifică, actorii statali și non-statali … Citeşte mai mult
Dona Tudor ACADEMIA ROMÂNĂ COMITETUL ROMÂN PENTRU ISTORIA ȘI FILOSOFIA ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII (CRIFST) DIVIZIA DE ISTORIA ȘTIINȚEI Conf. Univ. Dr. Dona Tudor INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ÎN TELEVIZIUNE DE LA AUTOMATIZAREA PRODUCȚIEI LA MEDIEREA REALITĂȚII ȘI RECONFIGURAREA REPORTERULUI DE TEREN Rezumat … Citeşte mai mult
Cea de-a cincea ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), organizat sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, afiliat la International Committee of Historical Sciences (ICHS), s-a desfășurat în perioada 9-12 septembrie 2026 la … Citeşte mai mult
Mădălina Giurgescu Silvia Creangă s-a născut la 26 octombrie 1894, în comuna Adâncata–Dorohoi și a fost fiica cea mare a primarului localității, Luca Creangă. A fost sora mai mare a profesorului universitar, dr. docent în domeniul matematicii, Ion Creangă, fostul … Citeşte mai mult
Mă numesc Mihai Popescu și de aproape unsprezece ani locuiesc în Danemarca. Sunt foarte bucuros să fiu astăzi aici, la lansarea cărții scrise de tatăl meu despre stră-stră-bunicul meu, Ștefan-Manea Lăcătușul. La prima vedere, probabil vă întrebați ce legătură are … Citeşte mai mult
Născut la data de 16 august 1932, în satul Deagu de Jos, comuna Recea, judeţulArgeş, în casa bunicului, preotul ortodox Drăghici Popescu. In Memoriam Prof. dr. Honorius Popescu (1932–2025): farmacist, inventator, istoric al ştiinţe (PDF)
PhD George CONSTANTIN constantingeorge2018@gmail.com Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Români de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Românie The Book as an Instrument for Developing Critical Thinking in Contemporary Society Abstract This paper examines the role … Citeşte mai mult
LORENA ANASTASIU POLITOLOG, EXPERT COMUNICARE SI INTELIGENȚĂE EMOȚIONALĂ Reconfigurarea actului lecturii și strategii pedagogice pentru generațiile Alpha și Z O hartă a provocărilor Diagnosticul global Ce ne spun datele PISA 2022 despre criza lecturii Neurobiologia lecturii De ce hârtia rămâne … Citeşte mai mult
Dona Tudor De la lecturile fondatoare ale omenirii la practicile culturale ale erei digitale Lucrare științifică pentru Ziua Cărții – 23 aprilie Rezumat Prezenta lucrare analizează evoluția istorică a lecturii și transformările profilului cititorului în secolul XXI, pornind de la … Citeşte mai mult
Conf. Univ. Dr. Dona TUDOR[1] donatudor@gmail.com [1] CRIFST, Divizia de Istoria Științei, Filiala București Valeria Guțu Romalo and the reconfiguration of the grammar of the Romanian language: Between norm, function and discourse Abstract The present study analyzes Valeria Guțu Romalo’s contributions … Citeşte mai mult
Teza centrală a acestui raport este că problema conținutului generat de IA, în special în piața cărții, nu este doar una de „etichetare”, ci una de igienă conceptuală: interfețele și instituțiile trebuie să distingă clar între text ca produs statistic, text ca act de vorbire, text ca bun cultural și text ca suport al unei răspunderi juridice sau editoriale. În forma actuală a dreptului european, nu există o obligație generală, transversală, de a marca pe copertă sau în mod uniform toate cărțile ori toate materialele promoționale asistate de IA; există însă un ansamblu fragmentat de obligații și standarde, distribuite între Actul privind IA, Actul legislativ privind serviciile digitale, dreptul de autor al pieței unice digitale și dreptul consumatorilor. Rezultatul este un regim de transparență parțial, suficient pentru unele riscuri, dar insuficient pentru a evita confuzia sistematică între autor, editor, model, platformă și instituția care „vorbește” efectiv către public.