Născut la data de 16 august 1932, în satul Deagu de Jos, comuna Recea, judeţulArgeş, în casa bunicului, preotul ortodox Drăghici Popescu. In Memoriam Prof. dr. Honorius Popescu (1932–2025): farmacist, inventator, istoric al ştiinţe (PDF)
PhD George CONSTANTIN constantingeorge2018@gmail.com Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Români de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Românie The Book as an Instrument for Developing Critical Thinking in Contemporary Society Abstract This paper examines the role … Citeşte mai mult
LORENA ANASTASIU POLITOLOG, EXPERT COMUNICARE SI INTELIGENȚĂE EMOȚIONALĂ Reconfigurarea actului lecturii și strategii pedagogice pentru generațiile Alpha și Z O hartă a provocărilor Diagnosticul global Ce ne spun datele PISA 2022 despre criza lecturii Neurobiologia lecturii De ce hârtia rămâne … Citeşte mai mult
Dona Tudor De la lecturile fondatoare ale omenirii la practicile culturale ale erei digitale Lucrare științifică pentru Ziua Cărții – 23 aprilie Rezumat Prezenta lucrare analizează evoluția istorică a lecturii și transformările profilului cititorului în secolul XXI, pornind de la … Citeşte mai mult
Conf. Univ. Dr. Dona TUDOR[1] donatudor@gmail.com [1] CRIFST, Divizia de Istoria Științei, Filiala București Valeria Guțu Romalo and the reconfiguration of the grammar of the Romanian language: Between norm, function and discourse Abstract The present study analyzes Valeria Guțu Romalo’s contributions … Citeşte mai mult
Teza centrală a acestui raport este că problema conținutului generat de IA, în special în piața cărții, nu este doar una de „etichetare”, ci una de igienă conceptuală: interfețele și instituțiile trebuie să distingă clar între text ca produs statistic, text ca act de vorbire, text ca bun cultural și text ca suport al unei răspunderi juridice sau editoriale. În forma actuală a dreptului european, nu există o obligație generală, transversală, de a marca pe copertă sau în mod uniform toate cărțile ori toate materialele promoționale asistate de IA; există însă un ansamblu fragmentat de obligații și standarde, distribuite între Actul privind IA, Actul legislativ privind serviciile digitale, dreptul de autor al pieței unice digitale și dreptul consumatorilor. Rezultatul este un regim de transparență parțial, suficient pentru unele riscuri, dar insuficient pentru a evita confuzia sistematică între autor, editor, model, platformă și instituția care „vorbește” efectiv către public.
Drd. Diana Nitescu Cybersecurity | UPB – FAIMA În era transformării digitale avem o responsabilitate suplimentară: de a transforma arhivele cunoașterii știintifice în arhive digitale. Este posibil ca tot ceea ce nu este digital , mult timp, să nu mai … Citeşte mai mult
Emilian M. Dobrescu[1] În 1934, Paul Otlet – specialist belgian în studiul academic al cărților – definea cartea drept ”un suport de o anumită materie şi dimensiune, eventual de un anume gen de pliere sau înfăşurare, în care sunt … Citeşte mai mult
Nicolae Sfetcu[1] 18.04.2026 [1] Cercetător – Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, ORCID: 0000-0002-0162-9973, Web of Scenice Researcher ID V-1416-2017 The e-book in the context of the transformations of … Citeşte mai mult
Emilian M. Dobrescu[1] Personalitățile prezentate mai jos fac parte dintr-o galerie extinsă de românce celebre în vremea lor, pe care le-am selectat dintr-o singură perspectivă – influența pe care au avut-o asupra vremii lor… Virginia Andreescu-Haret (1894 … Citeşte mai mult
Acest articol analizează evoluția participării femeilor în cercetarea și știința din România, din secolul al XIX-lea până în prezent, combinând o revizuire istorică (cu accent pe accesul la educație și profesii), studii de caz (cercetătoare din domenii diferite) și o analiză instituțională a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Concluzia centrală este că România prezintă un „paradox est-european” în raport cu multe state vest-europene: proporția femeilor între cercetători este relativ ridicată (aproape paritară), dar această paritate nu se traduce automat în acces egal la vârful ierarhiei academice și la funcțiile de decizie.
Ing. Iulian Bogdan Lucrarea a fost prezentată în cadrul Conferinței „100 de ani de la înființarea Asociației de Radiofonie din Craiova”, organizată de CRIFST Craiova în data de 13.02.2026. Scurtă prezentare a autorului. A absolvit Facultatea de Automatică, Caculatoare, Electronică … Citeşte mai mult