Igiena conceptuală a conținutului generat de IA în piața cărții europene
1 mai 2026

Igiena conceptuală a conținutului generat de IA în piața cărții europene

de | postat în: Prezentări, Prezentări Divizia de Istoria Științei | 0

Teza centrală a acestui raport este că problema conținutului generat de IA, în special în piața cărții, nu este doar una de „etichetare”, ci una de igienă conceptuală: interfețele și instituțiile trebuie să distingă clar între text ca produs statistic, text ca act de vorbire, text ca bun cultural și text ca suport al unei răspunderi juridice sau editoriale. În forma actuală a dreptului european, nu există o obligație generală, transversală, de a marca pe copertă sau în mod uniform toate cărțile ori toate materialele promoționale asistate de IA; există însă un ansamblu fragmentat de obligații și standarde, distribuite între Actul privind IA, Actul legislativ privind serviciile digitale, dreptul de autor al pieței unice digitale și dreptul consumatorilor. Rezultatul este un regim de transparență parțial, suficient pentru unele riscuri, dar insuficient pentru a evita confuzia sistematică între autor, editor, model, platformă și instituția care „vorbește” efectiv către public.

Inovare, digitalizare și inteligența artificială în România: o analiză comparativă a competitivității științifice și tehnologice și a provocărilor structurale în contextul Uniunii Europene
25 nov. 2025

Inovare, digitalizare și inteligența artificială în România: o analiză comparativă a competitivității științifice și tehnologice și a provocărilor structurale în contextul Uniunii Europene

de | postat în: Prezentări, Prezentări Divizia de Istoria Științei | 0

Analiza comparativă în context european din ultimii cinci ani a științei și tehnologiei din România a relevat decalaje semnificative față de media Uniunii Europene și față de țări precum Germania, Franța, Polonia sau Bulgaria. Acest articol oferă o analiză detaliată a performanțelor României în cercetare și inovare, producția științifică și tehnologică, nivelul de digitalizare și progresele în inteligența artificială, comparativ cu media Uniunii Europene și statele membre reprezentative. Voi utiliza surse oficiale (Eurostat, OECD, Comisia Europeană etc.) și voi structura expunerea în secțiuni clare: introducere, metodologie, analiză (pe subdomenii) și concluzii. Rezultatele evidențiază poziția României drept “inovator modest” al Europei, cu performanțe de numai ~38% din media UE, plasând-o pe ultimul loc între statele membre la mulți indicatori cheie. În continuare, voi detalia aceste constatări și voi prezenta date comparative sintetizate în grafice și tabele.

Conștiința inteligenței artificiale
25 nov. 2024

Conștiința inteligenței artificiale

de | postat în: Prezentări, Prezentări Divizia de Istoria Științei | 0

Acest articol este o extensie a unui subcapitol din cartea ”Inteligența, de la originile naturale la frontierele artificiale – Inteligența Umană vs. Inteligența Artificială” (Sfetcu 2024). Conceptul de conștiință în inteligența artificială (IA) se află la intersecția dintre știință, filozofie și tehnologie. Filosofia minții nu știe dacă o mașină poate avea minte, conștiință și stări mentale, în același sens în care o au ființele umane. Pe măsură ce mașinile devin din ce în ce mai complexe, capabile să îndeplinească sarcini care au fost cândva domeniul exclusiv al oamenilor, întrebarea dacă ar putea într-o zi să devină conștiente devine din ce în ce mai importantă. Această întrebare nu se referă doar la dacă mașinile pot gândi, simți sau pot fi conștiente de sine, ci ne provoacă și înțelegerea a ceea ce este conștiința însăși. Este conștiința un fenomen biologic unic sau ar putea apărea în sisteme non-biologice, cum ar fi IA?

Cartea electronică în contextul transformărilor pieței editoriale globale: Tendințe, provocări și oportunități în România
28 apr. 2026

Cartea electronică în contextul transformărilor pieței editoriale globale: Tendințe, provocări și oportunități în România

de | postat în: Prezentări, Prezentări Divizia de Istoria Științei | 0

Nicolae Sfetcu[1] 18.04.2026 [1] Cercetător – Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, ORCID: 0000-0002-0162-9973, Web of Scenice Researcher ID V-1416-2017 The e-book in the context of the transformations of … Citeşte mai mult

Istoria cercetării românești pentru apa grea, o paradigmă kuhniană
21 nov. 2023

Istoria cercetării românești pentru apa grea, o paradigmă kuhniană

de | postat în: Prezentări, Prezentări Divizia de Istoria Științei | 0

În această lucrare evidențiez colaborarea strânsă dintre toate aceste entități, care a permis dezvoltarea unei componente importante din cadrul programului nuclear românesc, și a pus bazele cunoașterii științifice și tehnologice pentru întreaga evoluție ulterioară a activităților din domeniul nuclear, și … Citeşte mai mult

Femeile în cercetarea românească: date, instituții și bariere de gen, de la modernizare la integrare europeană
14 mart. 2026

Femeile în cercetarea românească: date, instituții și bariere de gen, de la modernizare la integrare europeană

de | postat în: Prezentări, Prezentări Divizia de Istoria Științei | 0

Acest articol analizează evoluția participării femeilor în cercetarea și știința din România, din secolul al XIX-lea până în prezent, combinând o revizuire istorică (cu accent pe accesul la educație și profesii), studii de caz (cercetătoare din domenii diferite) și o analiză instituțională a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Concluzia centrală este că România prezintă un „paradox est-european” în raport cu multe state vest-europene: proporția femeilor între cercetători este relativ ridicată (aproape paritară), dar această paritate nu se traduce automat în acces egal la vârful ierarhiei academice și la funcțiile de decizie.
23 dec. 2025

Considerații – eseu asupra raportului dintre perceperea realității sociale și ispita realității virtuale în jurnalismul audiovizual, din perspectiva conceptelor de timp și spațiu utilizate în televiziune, în perioada tranzitorie de transfer în online

de | postat în: Prezentări, Prezentări Divizia de Istoria Științei | 0

Dona TUDOR* (donatudor@gmail.com) În această lucrare, abordez fenomenul televiziunii ca factor constitutiv al realității sociale, din perspectiva conceptelor de timp și spațiu în practica profesiei de jurnalist audiovizual. Omul modern este obligat de noile tehnologii să iasă din biosferă și … Citeşte mai mult

1 2 3 4 5