ACADEMIA ROMÂNĂ
Secția de Științe Tehnice
și
Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii
Divizia de Istoria Tehnicii
vă invită la Simpozionul omagial:
PETRACHE POENARU – 150 SE ANI DE LA TRECEREA ÎN ETERNITATE
2 octombrie 2025, ora 1100
Amfiteatrul ”Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, Calea Victoriei nr. 125
În deschiderea evenimentului va lua cuvântul:
Acad. Ioan Dumitrache, Secretar General al Academiei Române.
În continuare vor susține prezentări:
Dr. ing. Nicolae Rotar,
Membru al Diviziei de Istoria Științei – CRIFST, Academia Română
„ Petrache Poenaru și Eforia Școalelor Naționale „
Prof. Petre Crăciun,
Uniunea Scriitorilor din România
„ Stiloul românesc, de la invenția lui Petrache Poenaru la producția industrială din anii 1950-1990 „
Prof. dr. mat. Eufrosina Otlăcan,
Membru al Diviziei de Istoria Științei – CRIFST, Academia Română
„ Petrache Poenaru, deschizător de drum în matematica românească „
Drd. Elena-Aurelia Ţene,
Membru al Diviziei de Istoria Științei – CRIFST, Academia Română
Dr. Ancuţa Manea,
Dr. Florinela Georgescu,
Membru al Diviziei de Istoria Tehnicii – CRIFST, Academia Română
„ Fondatori ai măsurătorilor meteorologice pe teritoriul României – Petrache Poenaru „
Acad. Mihail-Viorel Bădescu,
Secția de Științe Tehnice – Academia Română
„ Petrache Poenaru și introducerea sistemului metric zecimal în Țările Române „
Col. (ret.) ing. Dănuț Șerban,
Vicepreședinte Divizia de Istoria Tehnicii – CRIFST, Academia Română
” Mărturii privind activitatea academică și de pionierat a lui Petrache Poenaru „
Alina Bâltâc,
„ Români de succes: Petrache Poenaru „
Ctitor al învățământului în țara noastră, membru titular al Academiei Române (Societatea Academică Română), inventator, inginer și matematician român, Petrache Poenaru este cunoscut de cei mai mulți drept inventatorul stiloului. El a fost însă unul dintre cei mai importanți promotori ai învățământului, științei și ingineriei în această țară.
În domeniul matematicii a publicat cele dintâi manuale de geometrie și algebră: Elemente de geometrie, dupe Legendre (1837) și Elemente de algebră dupe Appeltauer (1841).
Discursul său prezentat după primirea în Societatea Academică Română – Georgiu Lazaru și Școala română, a fost susținut în ședința solemnă din 8/20 septembrie 1871. Răspunsul la acest discurs a fost dat de Gheorghe (George) Sion. În 1923, la 100 de ani de la moartea lui Gheorghe Lazăr, acest discurs este retipărit, alături de o altă prezentare făcută de Ion Heliade Rădulescu, într-o broșură dedicată. Primul volum din seria de Discursuri de recepție, editat de Academia Română în 2005, prin grija acad. Dorina-Elena N. Rusu, conține cea mai recentă republicare a discursului (pp.197-224).
|
1871 – Discurs Petrache Poenaru
|
|
Printre documentele rămase de la Petrache Poenaru se numără și numeroase scrisori. O parte dintre acestea au fost publicate de generalul Vasiliu-Năsturel, în revista Convorbiri literare, în 1914. În 1934, Ioan C. Filitti publică un alt set de scrisori dăruite Academiei Române de generalul Petre Vasiliu-Năsturel, scrisori adresate de Petrache Poenaru unchilor săi Iordache și Grigore Otetelișanu și păstrate în secția Manuscrise, la cota 4516.
1934 – Scrisori inedite ale lui Petrache Poenaru (I. Filitti) – |
(local) |
(local) |
Un prim discurs biografic îl susține prof. Al. I. Odobescu în 22 octombrie 1889 – Petrache Poenaru – Cuvântare asupra vieții și activității sale, cu ocazia aniversării a XXV-a de la fondarea Universității din București. (alt)
Un amplu material despre Colegiul Sfântul Sava, publicat în revista Boabe de grâu (anul IV, nr.7, iulie 1933, pp.385-419) de Ștefan Pop, director al Colegiului la acea vreme, prezintă în detaliu contribuția lui Petrache Poenaru la dezvoltarea învățământului românesc.
1940 – Cartea românească Avram Vasculescu (Craiova) |
2005 – Academia Română Discursuri de recepție |
|
În 1940, Prof. Avram Vasculescu publică broșura ”Petrache Poenaru – organizatorul școalei române”, cuprinzând inclusiv câteva cuvântări ținute la împărțirea premiilor către elevi.
Cel mai mare biograf a lui Petrache Poenaru a fost însă istoricul George Potra. Lucrarea sa Petrache Poenaru – Ctitor al învățământului în țara noastră, reprezintă cea mai extinsă, cea mai detaliată biografie. O parte dintre informațiile cuprinse în volum sunt folosite de George Potra și în ziarele vremii (1955-1965) pentru a promova în rândul cetățenilor, realizările lui Petrache Poenaru.
Istoria tehnicii și a industriei românești, lucrare publicată de Editura Academiei Române sub coordonarea acad. Dorel Banabic, Președintele Secției de Științe Tehnice (2020, 2024), aduce în atenție realizările lui Petrache Poenaru (p.519) atunci când discută despre începuturile învățământului pentru ingineri în țările române (p.362, p.364, pp.366-370) sau despre brevetarea soluțiilor sau echipamentelor (pp.471-472). Totodată, este menționat brevetul obținut în Franța pentru Condei portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală (plume portable sans fin, qui s’alimente elle-même avec de l’encre) (25.05.1827).
Preocupările Academiei Române, și în special ale Secției de Științe Tehnice, se concretizează și în promovarea realizărilor românești obținute sub îndrumarea lui Petrache Poenaru prin periodicele proprii. Urmare Sesiunii omagiale dedicată împlinirii a 60 de ani de la înfiinţarea Secţiei de ştiinţe tehnice a Academiei române (27 noiembrie 2015), dl. acad. Mihail Viorel Bădescu prezintă 145 de ani de la primirea primului inginer în Academia Română – Petrache Poenaru. Prezentarea este urmată de publicarea în Revista Academica, anul XXVI, nr. 308 (nr.6/iunie 2016, pp.12-14) materialului având ca titlu: Petrache Poenaru (1799–1875), primul inginer membru al Academiei române.
Acad. Horia Colan publică mai multe lucrări referitoare la Petrache Poenaru. În revista NOESIS, în calitate de Președinte al Diviziei de Istoria Tehnicii, publică un articol despre studiile făcute de Petrache Poenaru asupra industriei franceze: Choix technologiques en métallurgie. Une étude de Petrache Poenaru sur l’industrie française en 1830. În Academica, publică două articole: Petrache Poenaru – primul lui contact cu învățământul tehnic francez (Petrache Poenaru – son premier contact avec l’enseignement technique francais). În Academica, 2000, 10, nr.7, p29 iar în nr. 10-11, p.50, publică Mărturii ale lui Petrache Poenaru privind industria fierului în Franța, Anglia și Germania (Attestations de Petrache Poenaru concernant l’industrie de fer en France, Angleterre et Allemagne). În numărul 1-2 din 2000, p.41, Maria Colan publică un material generic, cu titlul Petrache Poenaru, iar Cornelia Bodea publică în Academica 1999, 9, nr.7-8, pp.24-25, Un precursor al României moderne – Petrache Poenaru (Un precurseur de la Roumanie moderne – Petrache Poenaru).
În NOESIS publică și conf. Ștefan Țălu de la Universitatea din Cluj: The Contribution of Petrache Poenaru to the Improvement of Romanian Mathematical Terminology (Contribuția lui Petrache Poenaru la îmbunătățirea terminologiei matematice) NOESIS 2012, pp.143-148.
În Studii și Comunicări/DIS, 2015, Eufrosina Otlăcan publică Petrache Poenaru (1799 – 1875), contribuții la primii pași ai Țărilor Române pe calea modernizării.
Gheorghe Manolea publică în revista științifico-tehnică a universității Tehnice a Moldovei ”Meridian ingineresc” un articol de promovare – ”Personalities of the Scientific Universe: Petrache Poenaru”.
Nicolae Leonăchescu (1934 – 2019), unul dintre cei mai prolifici membri ai Diviziei de Istoria Tehnicii, autor al unei consistente lucrări ”Premise istorice ale tehnicii moderne românești”, apărută în două ediții (1994 – Editura Tehnică, 2007 – Editura AGIR) îl amintește pe Petrache Poenaru în capitolul referitor la ”Răspândirea unităților de măsură ale Sistemului Metric în Principatele Dunărene” (p.223/2007): Primii mesageri ai Sistemului Metric Zecimal au fost factorii economici. În răspândirea datelor despre acest sistem, un rol important l-au jucat studenții români care își desăvârșeau studiile la Paris. Printre aceștia au fost și mulți studenți români din toate provinciile românești și, în primul rând, Petrache C. Poenaru și Oon D. Ghica, promotori de prim rang ai progresului tehnic și științific în Principatele Române. Primul proiect identificat la noi privind introducerea sistemului metric, elaborat la București (1835) (p.264/2007), este atribuit lui Petrache Poenaru, aproape singurul care, atunci, cunoștea toate aceste probleme.
Mai mult de 10 lucrări sunt prezentate în sesiuni sau publicate de prof. Nicolae Leonăchescu în perioada 1984-2007, pe tema istoriei introducerii sistemului metric. (90 de ani de la naștere)
1994 – Editura Tehnică |
2007 – Editura AGIR |
|
Două frumoase lucrări au văzut lumina tiparului recent:
- Petrache Poenaru și războiul împotriva petelor de cerneală, autor Alina Bâltâc, ilustrații Diana Tivu, Editura Corint Junior, 2024, în seria Români de succes – este o carte destinată copiilor, pentru a le crea plăcerea de a lectura povești frumoase, cu învățături interesante, și…
- Istoria și catalogul stilourilor românești, autor Petre Crăciun (un pasionat colecționar), Editura Zorio, 2022, cuprinzând numeroase informații despre industria locală de stilouri din perioada 1932-2020.
Agerpres – Rador
În data de 8 ianuarie 2024, la 225 de ani de la nașterea lui Petrache Poenaru, Agerpres a prezentat un documentar despre această mare personalitate a școlii românești.
Casa cu amintiri: Conacul în care s-a născut Petrache Poenaru, readus la viață de unul dintre descendenții săi – este un documentar Agerpres, realizat în semn de respect față de efortul de restaurare a Conacului Otetelișanu.
Petrache Poenarul, românul care a inventat stiloul – documentar RADOR la 225 de ani de la nașterea lui Petrache Poenaru..
Romfilatelia
În 2007, Romfilatelia scoate un întreg poștal dedicat cu Petrache Poenaru, iar în 2010, scoate plicul filatelic Premiere mondiale I (2010) – Petrache Poenaru, însoțit de timbru și coliță.
În 2019, Romfilatelia a lansat emisiunea de mărci poștale Universitatea POLITEHNICA din București, două secole de educație și inovație, marcând promoția Petrache Poenaru a Universității Politehnica din București.
Monumente istorice
Petrache Poenaru s-a născut și a copilărit în Conacul Otetelișanu din Benești, azi monument istoric.
În curtea fostei Școli nr.9 din Craiova (azi str. Vasile Alecsandri 87) a fost realizat în 1935 Bustul lui Petrache Poenaru, azi monument istoric (DJ-III-m-B-08407).
Și astăzi există propuneri de a ridica un nou bust a lui Petrache Poenaru, în semn de recunoaștere a valorii pe care a avut-o în dezvoltarea învățământului românesc.
Înregistrări video
Hai România ! – Istoria stiloului românesc, (1h02’24”)
Petrache Poenaru, inventatorul ,,condeiului portăreț”, canalul Recurs la Istorie, (49’42”)
VTV România – Din tainele istoriei – Personalitatea vâlceanului Petrache Poenaru, (41’18”)
Petrache Poenaru – geniul discret care a schimbat lumea în tăcere, canalul V&O (Viața și opera), 28 septembrie 2025, (25’04”)
TVR – Români care au schimbat lumea: Petrache Poenaru, cu Luminița Gliga și Nicolae Leonăchescu, (22’15”)
Canalul Vieți uitate – Fostul haiduc care a revoluționat scrisul: Petrache Poenaru, (15‘44„)
Revista România Culturală – Petrache Poenaru, stiloul, o invenție românească, astăzi uitată, (10‘47„)
Gândit în România – Petrache Poenaru, (10’01”) (eng)
History of Simple Things – The Evolution of the Fountain Pen, (9’35”)
Agerpres – „Ziua Internațională a stiloului” aniversată pentru prima dată în țara inventatorului său, Colecția Petre Crăciun la Biblioteca Națională, (8’00”)
Radio România Regional – Petrache Poenaru – Inventatorul stiloului, Eu aleg România (5’17”)
Știai despre – Cine a inventat Stiloul ?, (5’04”)
VTV România – Pe 10 ianuarie 1799 s-a născut inventatorul stiloului, (4’26”)
Prezența dumneavoastră ne onorează.
Evenimentul va putea fi urmărit prin conexiune ZOOM:
Join Zoom Meeting: https://us02web.zoom.us/j/83319125706?pwd=Q1w4b7qzmsPTbUFT01YuEyFlva4XIN.1
Meeting ID: ID: 833 1912 5706
Passcode: 110570
Evenimentul este prezentat și pe site-ul Academiei Române.
Pentru alte evenimente organizate de Divizia de Istoria Tehnicii urmăriți secțiunea dedicată acestora.
Lasă un răspuns