Divizia de Istoria Ştiinţei a CRIFST anunță elaborarea unui site “Acad. Alexandru SURDU”
- “Paleta cunoștințelor sale era strălucitoare, la fel cum îi era și cuvântul. Avea o înflăcărare oratorică cum demult n-a mai cunoscut Aula Academiei Române. Discursurile sale erau adevărate modele de argumentare și stil. Era, chiar dacă nu rostit, „omul deplin al culturii române”, după modelul poetului eponim, la care își raporta, asemenea lui Constantin Noica, colaboratorii. A-l iubi pe Eminescu, însemna a fi, pentru profesorul Alexandru Surdu, „de ultimă încredere”. Și, în generozitatea sa exemplară, a avut multă încredere în oameni, chiar dacă au fost destui care l-au trădat sau ponegrit.” MARIAN NENCESCU, București, 12 dec. 2020
- „De remarcat este preocuparea constantă a Academicianului Alexandru Surdu de a valorifica gândirea filosofică românească la: Dimitrie Cantemir, Simion Bărnuţiu, Mihai Eminescu, Ioan Popovici, Lazăr Şăineanu, Ştefan Lupaşcu, Vasile Conta, Dumitru Stăniloae, Mircea Vulcănescu, Lucian Blaga, Dan Bădărău, Tudor Vianu, Mihai Ralea, Constantin Noica, Grigore Moisil, Octav Onicescu, Daniel Danielopolu, Ştefan Odobleja ş.a. A demonstrat autenticitatea, valoarea şi profunzimea spiritului românesc, după cum şi-a exprimat intenţia în dizertaţia susţinută cu prilejul intrării în rândurile membrilor titulari ai Academiei, „Elogiul filosofiei româneşti” : <Dacă există un spirit al nostru, un sentiment românesc al Fiinţei, înscris în codul nostru genetic …… să nu ridicăm oare acum ziduri groase în apărarea acestui miez de lumină, a candelei în are pâlpâie flacăra spiritului nostru ?>” Prof. univ. dr. ELENA MACAVEI, Sibiu, 15 dec. 2020.
Lasă un răspuns