La evenimentul găzduit de Asociația Generală a Inginerilor din România, dedicat marcării a 250 de ani de la nașterea marelui fizician francez André-Marie Ampère și a 160 de ani de la nașterea fizicianului român Dragomir Hurmuzescu, au participat membri ai Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii și ai Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR), ai Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR), reprezentanți de la Universitatea Politehnica și ai Muzeului Universității din București, alți specialiști și pasionați de istoria științelor electrice.
Întâlnirea a fost deschisă de Președintele AGIR, Prof. univ. as. dr. ing. Euring DHC Mihai Mihăiță, cu un mesaj de bun venit și prin citirea unui mesaj transmis de d-l Ion Nicolae Ghika, urmaș al fizicianului Dragomir Hurmuzescu.
Ulterior, ing. Dănuț Șerban, vicepreședinte DIT-CRIFST, a prezentat vorbitorii înscriși în program.
Dl. prof. univ. dr. ing. DHC Florin Teodor Tănăsescu, membru de onoare al Academiei Române (Secția de Științe Tehnice) și Președintele Secției de Energetică-Electrotehnică din cadrul ASTR, bazându-se pe o aprofundată cercetare a arhivei din Iași, a făcut o extinsă prezentare despre calitatea lui Dragomir Hurmuzescu de ctitor al învățământului superior electrotehnic în România. Analizând evoluția europeană în epocă a învățământului electrotehnic, Hurmuzescu militează intens pentru introducerea acestei discipline în materia Universităților dar, la final, învățământul va adopta varianta în care diplomele vor fi acordate de Institutele politehnice. Lucrarea se încheie cu o prezentare a unor luări de poziție în care se manifestă pregnant patriotismul lui Dragomir Hurmuzescu.
A urmat o prezentare a prof. univ. dr. Ana Bazac, membră a Diviziei de Logică, Metodologia și Filosofia Științei (CRIFST, Academia Română), privind ”Semnificații ale Filosofiei științei (1834) a lui André-Marie Ampère”. Aceasta face referire la lucrarea savantului francez: Essai sur la philosophie des sciences ou exposition analytique d’une classification naturelle de toutes les connaissances humaines (1834).
În demersul său, Ampère a plecat de la știința fizicii pentru a răspunde la întrebarea ”ce este fizica?”, urmând a pune în evidență criterii de divizare / clasificare / de analiză a unei științe. Conform lui Ampère, criteriile de diviziune sunt: (1) după obiectul în sine, (2) după punctele de vedere (corelațiile) sub care se consideră obiectul. Astfel, este definită (după obiect) ”fizica elementară”, respectiv tratarea în corelație – când introduce ”fizica matematică”. Etapizat, el face o ordonare a științelor pe bază de corelații. Ampère este unic prin modul în care face clasificare în filosofia științei.
Dl. CS. dr. ing. Valentin Maier a continuat seria de prezentări cu o lucrare privind pe Dragomir Hurmuzescu – director și profesor la Institutul Electrotehnic al Facultății de Științe din București. Lucrarea se constituie ca o bogată resursă documentară. Sunt enumerate numeroase studii întocmite de Dragomir Hurmuzescu, precum și numeroase articole cuprinse în presa vremii. Printre documentele studiate din arhiva Universității pot fi enumerate Statutul presonalului Laboratorului pentru aplicațiile căldurei și electricităței de pe lângă Universitatea din București, de unde au putut fi menționate cadrele didactice ce au predat acolo, sau Programele cursurilor, legitimații, diplome și numeroase alte documente.
O ultimă lucrare privind activitatea lui Dragomir Hurmuzescu este prezentată de doamna prof. dr. ing. Cristina Cîrtoaje, Director al Departamentului de fizică din cadrul Facultății de științe aplicate, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – Fizicianul Dragomir Hurmuzescu și contribuțiile sale la dezvoltarea școlii de inginerie din România. Trecând rapid peste activitatea sa de cercetare cu ocazia studiilor doctorale, prezentarea aprofundează două subiecte practice: realizarea unei substanțe izxolatoare performante – dielectrica– și aplicarea acesteia la realizarea unui aparat de măsură cu performanțe superioare – electroscopul Hurmuzescu. După menționarea tezei de doctorat, se oprește asupra câtorva momente ulterioare revenirii în țară. Sunt menționate preocupările lui Hurmuzescu privind efectul magnetochimic, emisia secundară sub acțiunea razelor X, precum și preocupările lui Hurmuzescu în domeniul imagisticii medicale.
Ultima prezentare, susținută de dl. ing. Dănuț Șerban, a fost foarte sumară și a adus în atenție personalitatea lui Ampère și modul în care s-a implicat acesta în problematica matematizării fenomenelor electromagnetice evidențiate de Hans Christian Oersted și prezentate Academiei de Științe din Paris. După perioada de realizare a studiilor, acesta publică lucrarea Théorie des phénomènes électro-dynamiques, uniquement déduite de l’expérience – 1826 (Teoria matematică a fenomenelor electrodinamice deduse numai din experienţă). De remarcat că, deși în literatura română nu există o lucrare biografică despre Ampere, la 4 mai 1936, Societatea română de ştiinţe împreună cu Societatea Politehnică, la 200 de ani de la naşterea lui James Watt şi 100 de ani de la moartea lui Ampère, a organizat o festivitate comemorativă la care a participat participat suveranul României alături de miniştrii Franţei şi Angliei la Bucureşti, ministrul Poloniei, directorul Institutului Francez, precum şi personalităţi academice româneşti: Ţiţeica, Antipa, Octav Onicescu, Nicolae Caranfil, Victor Vâlcovici… . Constantin Buşilă a vorbit în numele Societăţii Politehnice. În numele Academiei Române a vorbit Nicolae Vasilescu Karpen, directorul Şcolii Politehnice. De asemenea, a luat cuvântul prof. Dragomir Hurmuzescu, decanul Facultăţii de ştiinţe din Bucureşti. Întâlnirea s-a constituit drept un moment de apreciere reciprocă.
La final au fost prezentate primele două lucrări publicate de Editura Corint (Corint Junior) din seria Români de succes dedicată personalităților românești din domeniul științei și tehnicii: Traian Vuia și Petrache Poenaru. Prin aceasta, Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii, alături de Asociația Generală a Inginerilor din România, își manifestă sprijinul deplin pentru un astfel de proiect, Dragomir Hurmuzescu și realizările lui putând reprezenta un posibil subiect al unei viitoare cărți pentru copii.
Pentru pasionații de istorie și de arhitectură, alăturat poate fi văzută o ușă de metal de la blocul avut în proprietate de Dragomir Hurmuzescu, în București, și cele două inițiale forjate pe ușă (DH).
Lasă un răspuns