Emilian M. Dobrescu
20% șanse; Convenția împotriva criminalității cibernetice; Densitatea roboților în fabricile din întreaga lume; Pericolul mortal al Inteligenței Artificiale (AI); Poziția lui Antonio Garcia Marquez; Poziția bogaților lumii; Poziția roboților lumii; Roboții la nivel mondial și pe regiuni; Roboții pot minți ca și oamenii: Ziua în care un robot a ucis un Om.
Inteligenţa Artificială (AI) reprezintă un pas evolutiv și o ameninţare pentru supravieţuirea speciei umane[1]. Parlamentul European ia deja în calcul faptul că Inteligenţa Artificială “va reprezenta o provocare pentru capacitatea Umanităţii de a-şi controla propria creaţie şi, în consecinţă, probabil şi capacitatea sa de a fi la cârma propriului destin şi de a-şi asigura supravieţuirea speciei”. În consecinţă, pregăteşte deja legislaţia necesară în favoarea Inteligenţei Artificiale. Printre altele, roboții vor avea dreptul să se angajeze; companiile de asigurare vor fi obligate să facă asigurări pentru accidentele pe care roboții le vor produce nevoit sau chiar voit; companiile producătoare de AI vor fi exonerate de răspundere pentru daunele produse de AI, pentru motivul să aceasta are capacitatea de a învăţa singură, iar pentru aceasta nu trebuie să răspundă companiile producătoare.
20% șanse
Geoffrey Hinton, profesorul britanico-canadian care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 2024, afirmă că există o probabilitate de 10% până la 20% ca Inteligența Artficială (AI) să ducă la dispariția Umanității până 2055, întrucât schimbările se produc rapid.
Inițial, Hinton afirmase că probabilitatea ca tehnologia să declanșeze un dezastru pentru Omenire este de 10%. Întrebat la programul Today de la BBC Radio 4 dacă își schimbase analiza privind o posibilă apocalipsă AI și probabilitatea de unu la zece ca aceasta să se întâmple, Hinton a spus: „Nu chiar, 10% până la 20%.”
Profesor emerit la Universitatea din Toronto (Canada), el a spus că oamenii vor fi ca niște copii mici în comparație cu inteligența sistemelor AI extrem de puternice. În 2024, Hinton a făcut senzație după ce a demisionat din funcția sa de la Google pentru a vorbi mai deschis despre riscurile dezvoltării AI nesupravegheate, exprimându-și îngrijorarea că „actori rău intenționați” ar putea folosi tehnologia pentru a provoca distrugeri”.
„Nu credeam că vom ajunge unde suntem acum. Credeam că, la un moment dat în viitor, vom ajunge aici. Pentru că situația în care ne aflăm acum este că majoritatea experților din domeniu consideră că, în următorii probabil 20 de ani, vom dezvolta inteligențe artificiale care sunt mai inteligente decât oamenii. Și acest lucru este un gând foarte înfricoșător. Ritmul dezvoltării AI este foarte, foarte rapid, mult mai rapid decât mă așteptam” și, de aceea, Geoffrey Hinton a cerut reglementarea guvernamentală a tehnologiei…
Convenția împotriva criminalității cibernetice
Miliarde de oameni din întreaga lume beneficiază de securitate sporită on line și în lumea fizică, în urma adoptării de către Adunarea Generală a ONU a unui tratat obligatoriu din punct de vedere juridic privind criminalitatea cibernetică.
După cinci ani de negocieri (2019-2024), cele 193 de state membre ale Națiunilor Unite au adoptat, prin consens, pe 24 decembrie 2024, Convenția împotriva criminalității cibernetice, prima de acest gen. Iată cele cinci motive majore pentru care acest acord istoric este important pentru cetățenii din întreaga lume[2]:
Un instrument esențial în fața unei amenințări tot mai mari
Potrivit Băncii Mondiale, până în 2023, peste 67% din populația lumii a accesat internetul: de la comunicare și cumpărături, la cercetare avansată și inovare, oamenii se bazează pe conectivitate.
Această conectivitate expune, de asemenea, mai mult de două treimi din populația lumii la pericolele crimei cibernetice; pentru cei care se află de partea greșită a decalajului digital, lipsa rezilienței le crește și mai mult vulnerabilitatea odată ce intră online.
Criminalii cibernetici exploatează sistemele digitale folosind programe malware, ransomware și hacking pentru a fura bani, date și alte informații valoroase; tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) sunt, de asemenea, utilizate pentru a facilita infracțiuni precum traficul de droguri, contrabanda de arme, traficul de persoane, spălarea banilor și frauda.
Regiuni precum Asia de Sud-Est au fost descrise drept „punctul zero” pentru operațiunile organizate de criminalitate cibernetică, care sunt adesea extrem de sofisticate și coordonate; amenințarea crește, subminează economiile, perturbă infrastructura critică și erodează încrederea în sistemele digitale.
Până acum, nu a existat nici o convenție negociată la nivel global privind criminalitatea cibernetică. Noua convenție împotriva criminalității cibernetice permite răspunsuri mai rapide, mai bine coordonate și mai eficiente, făcând atât lumea digitală, cât și cea fizică mai sigure…
Cooperarea permanentă
Investigațiile privind infracțiunile transnaționale, fie online, fie offline, se bazează în mare măsură pe dovezi electronice, care ridică provocări unice pentru aplicarea legii. Una dintre principalele provocări este natura descentralizată a furnizorilor de date, rețele și servicii, cu dovezi potențiale adesea răspândite în mai multe jurisdicții.
Dovezile electronice trebuie adesea accesate rapid pentru a preveni modificarea sau ștergerea lor prin procese normale: Convenția împotriva criminalității cibernetice pune accent pe cadre pentru accesul și schimbul de probe electronice, ceea ce facilitează investigațiile și urmăririle penale.
Statele părți beneficiază, de asemenea, de o rețea care funcționează 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, pentru a stimula cooperarea internațională și a permite asistență în investigații, urmăriri penale, recuperarea produselor infracțiunii, asistență judiciară reciprocă și extrădare.
Protejați copiii
Platformele online, cum ar fi rețelele sociale, aplicațiile de chat și jocurile oferă anonimatul pe care prădătorii îl pot exploata pentru a îngriji, manipula sau face rău copiilor.
Convenția este primul tratat global care abordează în mod specific violența sexuală comisă împotriva copiilor folosind tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC).
Prin incriminarea acestor infracțiuni, Convenția oferă guvernelor instrumente mai puternice pentru a proteja copiii și a aduce făptuitorii în fața justiției.
Satisfacerea nevoilor victimelor
Criminalitatea cibernetică afectează oamenii din întreaga lume și fiecare victimă merită sprijinul adecvat.
Convenția încurajează statele să ofere victimelor acces la servicii de recuperare, compensare, restituire și eliminarea conținutului ilegal. Această asistență este acordată în conformitate cu legislația națională a fiecărei țări.
Consolidați prevenirea
Nu este suficient să răspundeți la criminalitatea cibernetică odată ce aceasta a avut loc. Prevenirea criminalității cibernetice necesită investiții masive în măsuri proactive, pe care Convenția împotriva criminalității cibernetice le subliniază cu fermitate. Ea solicită statelor să dezvolte strategii cuprinzătoare de prevenire, inclusiv instruire pentru sectorul public și privat, programe de reabilitare și reintegrare a infractorilor și sprijin pentru victime.
Prin aceste măsuri, Convenția își propune să reducă riscurile și să gestioneze eficient amenințările, promovând astfel un mediu digital mai sigur pentru toți.
Densitatea roboților în fabricile din întreaga lume
În 2023, existau 162 de roboți la 10.000 de angajați, mai mult decât dublu față de 74 roboți în 2016 la acelați număr de angajați, potrivit raportului World Robotics 2024, realizat de Federația Internațională de Robotică (IFR): „Densitatea roboților servește ca barometru pentru a urmări gradul de adoptare a automatizării în industria prelucrătoare la nivel mondial”, afirmă Takayuki Ito, președintele Federației Internaționale de Robotică.
Coreea de Sud ocupă locul prim cu 1.012 roboți, Singapore locul al doliea cu 770 roboți, fiind la egalitate cu Germania și Japonia, iar China, cu 470 roboți la 10.000 angaajați ocupă locul al treilea la nivel global,.
Pericolul mortal al Inteligenței Artificiale (AI)
Îl cităm pe câștigătorul Premiului Nobel pentru Fizică și Inteligență Artificială 2024, cercetătorul Geoffrey Hinton, care a avertizat asupra pericolelor pe care inteligența artificială le-ar putea aduce omenirii: ”În viitorul apropiat, inteligența artificială ar putea fi folosită pentru a crea noi viruși îngrozitori și arme mortale îngrozitoare, care decid singure pe cine să ucidă sau să mutileze. Inteligența artificială poate fi folosită pentru a crea ajutoare extrem de inteligente, care ar putea crește productivitatea în aproape toate industriile și astfel ar aduce progrese minunate pentru Umanitate” – a spus britanicul Geoffrey Hinton în vârstă de 77 de ani, la banchetul dat în onoarea laureaților Nobel în 2024, de la Stockholm.
”Din păcate, dezvoltarea rapidă a IA aduce cu ea și multe riscuri pe termen scurt. Acestea necesită o atenție urgentă și energică din partea guvernelor și organizațiilor internaționale”, a avertizat Hinton pe cei aproape 1.300 de invitați. ”Pe termen lung, există și o amenințare existențială, care apare atunci când sunt create ființe digitale, care sunt mai inteligente decât oamenii. Nu avem idee dacă putem păstra controlul… Trebuie să cercetăm urgent cum putem împiedica aceste noi ființe să dorească să preia controlul. Nu mai sunt science fiction!…”.
Geoffrey Hinton, care predă la Universitatea din Toronto (Canada), și la John Hopfield University (SUA), a primit în 2024 Premiul Nobel pentru Fizică pentru descoperiri și invenții fundamentale, care permit învățarea automată cu rețele neuronale artificiale.
Poziția lui Antonio Garcia Marquez
Un fost angajat al Facebook, programatorul Antonio Garcia Martinez, a afirmat cu claritate că “Nu vă daţi seama, dar suntem într-o cursă între tehnologie şi politică, iar tehnologicienii câştigă, sunt cu foarte mult înainte. Vor distruge locurile de muncă şi vor perturba grav economiile ţărilor cu mult timp înainte ca noi măcar să reacţionăm în faţa lor”. El este de părere că în cel mult 30 de ani, jumătate din omenire va rămâne fără slujbe, dar că începutul este foarte aproape: 5, cel mult 10 ani. Ca urmare, şi-a cumpărat un teren pe o insulă în apropiere de Seattle, unde se pregăteşte pentru vremurile care vor veni. Iar el spune că foarte mulţi specialişti IT din Silicon Valley fac acelaşi lucru, dar la scară mare.
Antonio Garcia Martinez este optimist, fiindcă AI ocupă de destul de mult timp ocupă locurile de muncă ale Oamenilor. Dacă în urmă cu 30-35 de ani sunai la o companie, îţi răspundea o centralistă; acum îţi răspunde un robot. Uşa ţi-o deschidea un portar, iar acum ţi-o deschide un robot. Până şi sondajele telefonice de opinie le fac roboţii. Dacă până acum, maşinile utilitare erau conduse de şoferi profesionişti, urmează să fie conduse de calculatoare. Asta înseamnă nu numai că şoferii vor dispare, dar că nici de poliţişti de circulaţie nu va mai fi nevoie. Deja controlul traficului auto se realizează de către calculatoare. Dar, tot calculatoarele fac acum recunoaşterea feţelor pietonilor şi le supraveghează astfel deplasările şi activităţile. Toate acestea reprezintă deja locuri de muncă pierdute, dar şi controlul populaţiilor prin şi de către AI.
Poziția bogaților lumii
Cinci din cei opt cei mai bogaţi oameni ai lumii au legătură cu tehnologia informaţiei. Puterea lor este ilustrată şi din faptul că Mark Zuckerberg a refuzat în noiembrie 2018 să apară în faţa unui comitet internaţional format din parlamentari a 7 ţări. În luna mai 2018, după trei refuzuri de a apărea în faţa Prlamentului European, până la urmă s-a prezentat, dar deşi parlamentarii i-au pus întrebări timp de 60 de minute, Zuckerberg a petrecut 30 de minute nerăspunzând la nici una dintre ele. Cu această ocazie, Guy Verhofstadt, liderul Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) l-a întrebat: “Sunteţi de fapt un geniu care crează un monstru digital care ne distruge societăţile?”, iar Manfred Weber, liderul Partidului Poporul European, cel mai mare partid din Parlamentul European a afirmat că este Timpul să se ia în discuţie monopolul Facebook, pentru că “are deja prea multă putere”. Zuckerberg a refuzat de trei ori să apară şi în faţa Parlamentului britanic, dar s-a prezentat în Congresul SUA în luna aprilie 2018.
Poziția roboților lumii
În anii ’80 ai secolului trecut, roboţii erau la modă, apoi lumea a uitat de ei aproape total timp 35 de ani…[3]. De 2-4 ani sunt tot mai prezenţi, iar YouTube este plin de roboţi care ştiu să prepare cafea/cocteiluri la San Francisco sau să îngrijească bătrâni în Japonia. Un guru din Silicon Valley, Peter Thiel, unul din acţionarii de plecare ai PayPal şi Facebook, a spus că, după ce Omenirea a reuşit să avanseze aproape de limite în lumea digitală și a procesării informaţiei, acum a venit rândul lumii roboților să continue noua revoluţie globală.
„Roboţii vor compensa impactul negativ pe care o creştere mai lentă a forţei de muncă l-ar avea asupra creşterii economice”, se arată într-un raport al Moody’s[4]. Aproximativ trei sferturi din vânzările totale de roboţi industriali sunt concentrate în cinci ţări: China, Japonia, SUA, Coreea de Sud şi Germania. Dintre acestea, cele trei ţări asiatice au achiziţionat aproximativ jumătate din roboţii industriali produși la nivel mondial din 2013, în frunte cu China.
În martie 2017, existau între 1,5 şi 1,75 milioane de roboţi industriali la nivel mondial, potrivit International Federation of Robotics (IFR). Industria auto utilizează aproximativ 39% din aceştia, urmată de industria produselor electronice (19%), sectorul produselor din metal (9%) şi industria materialelor plastice şi produselor chimice (9%), potrivit cercetătorilor. În domeniile expuse roboţilor industriali între 1990 şi 2007, atât rata ocupării forţei de muncă, cât şi salariile au scăzut în mod semnificativ, comparativ cu alte domenii. BlackRock, cel mai mare manager de fonduri de investiții din lume, a decis să lase selectarea de acţiuni pe seama roboţilor, şapte manageri de portofolii de acţiuni fiind printre cei câteva zeci de angajaţi disponibilizaţi de BlackRock în procesul de eficientizare a acțiunilor sale.
World Robotics Report 2024, publicat de Federația Internațională de Robotică (IFR), transmite semnale clare: cu o densitate medie a numărului de roboți de 74 de unități la 10.000 de angajați (în 2015 erau înregsitrați 66 de roboți la 10.000 de angajați), media la nivel global în industria producătoare a atins un nou record. Într-o comparație la nivel internațional, Europa deține 99 de roboți la 10.000 de angajați, urmată de America, 84 și Asia, 63. În clasamentul țărilor cu cel mai ridicat nivel de automatizare la nivel global, Germania ocupă locul al treilea, cu 309 unități la 10.000 de angajați, după Coreea de Sud și Singapore.
Printre cele mai mari cinci pieţe la nivel mondial se numără China, Japonia, Coreea de Sud, SUA şi Germania. După valoare, în 2017 piaţa roboților ajunsese deja la 16,2 miliarde dolari, în creştere cu 21% anual față de 2016. “ìRoboţii industriali reprezintă o parte esenţială a progresului industriei manufacturiere”, spune Junji Tsuda, preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Robotică.
Pe sectoare, industria auto este cel mai mare utilizator de roboţi la nivel mondial, potrivit IFR, reprezentând 33% din oferta totală în 2017, în creştere anuală de 22% față de 2016. Acest lucru este relevant pentru țările din Estul și Centrul Europei, unde ţări ca Cehia, Ungaria, Polonia şi în special Slovacia au devenit importante centre de producţie auto.
Se estimează că până în 2030 utilizarea roboţilor, în scopuri private şi comerciale, va creşte cu peste 2.000%, iar piaţa roboților va ajunge la o valoare de 190 miliarde de dolari. Mai mult, o echipă de cercetători a estimat în 2016 că în următorii zece ani, jumătate din locurile de muncă ocupate de Oameni vor fi preluate de roboţi.
Roboții la nivel mondial și pe regiuni
Livrările de roboţi industriali la nivel mondial au atins un maxim record în 2017 – 381.000 de roboți diferiți, ritmul de creştere de pe piaţa central şi est-europeană – Țările din Centrul și Estul Europei (TCEE) – fiind cel mai ridicat în raport cu aproape tot restul lumii din punctul de vedere al absorbţiei de roboţi, relevă date din raportul citat mai sus[5].
Potrivit aceluiași raport, livrările către TCEE au crescut cu 35% comparativ cu o creştere de 30% la nivel mondial. Creşterea în TCEE s-a menţinut la un nivel ridicat, de 28% în 2018, comparativ cu numai 10% la nivel mondial. În perioada 2019-2021, rata de creştere anuală este estimată la 22% în cazul TCEE, în raport cu o creştere de 14% la nivel global. În termeni absoluţi, piaţa TCEE rămâne mică în raport cu cea din China, unde livrările sunt aşteptate să atingă 290.000 de roboţi în 2021.
Companiile investesc din ce în ce mai mult în roboţi industriali pentru a-şi păstra competitivitatea, o prioritate în regiunea din Estul și Centrul Europei. Roboţii reprezintă răspunsul la deficitele în creştere de forţă de muncă din Europa Centrală, deficite ce duc la majorări salariale şi la creşterea presiunilor inflaţioniste, ameninţând competitivitatea regiunii. Firmele din regiune întâmpină probleme în a găsi muncitori cu competenţele de care au nevoie. Chiar şi după atragerea de milioane de muncitori migranţi de peste graniţe, Europa Centrală nu a reuşit decât parţial să diminueze presiunile, iar investiţiile în roboţi industriali sunt aşteptate să-şi continue creşterea pe termen lung.
Regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est găzduieşte, de asemenea, numeroşi furnizori de componente auto, care sunt aşteptaţi, la rândul lor, să-şi accelereze investiţiile în roboţi. Şi alte industrii, cum sunte cele de produse electrice/electronice şi de prelucrare a metalelor realizează investiţii semnificative în roboţi.
Roboții pot minți ca și oamenii
Un studiu al specialiștilor de la Universitatea „George Mason”, din SUA, ale cărui concluzii au fost date pubicității pe 7 septembrie 2024 și-a propus să exploreze „o fațetă puțin studiată a eticii robotilor” pentru a înțelege neîncrederea față de tehnologiile emergente și dezvoltatorii acestora.
Experții au descoperit că la fel ca oamenii, roboții pot minți și înșela: „Cred că ar trebui să fim îngrijorați de orice tehnologie care ar putea duce la manipularea utilizatorilor în moduri în care robotul – poate și dezvoltatorul său – nu au intenționat niciodată. Am văzut deja exemple de companii care folosesc principiile de design web și chatbot-uri de inteligență artificială în moduri care sunt concepute pentru a manipula utilizatorii către o anumită acțiune. Avem nevoie de reglementări pentru a ne proteja de aceste înșelăciuni dăunătoare…”, spune Andres Rosero, autorul principal al studiului menționat.
Descoperirile au arătat că roboții pot înșela oamenii în trei scenarii: înșelăciuni de stat externe, înșelăciuni de stat ascunse și înșelăciuni de stat superficiale.
Ziua în care un robot a ucis un Om
Pe 25 ianuarie 1979, un robot a ucis pentru prima dată un reprezentant al speciei umane[6]: în acea fatidică zi, robotul care era programat să colecteze piese dintr-un depozit al fabricii Ford din Flat Rock (Michigan) l-a ucis pe „colegul” sau uman, Robert Williams, care a devenit astfel prima victima a unei mașini inteligente. Ceea ce a constatat poliția în urma investigației, a condus spre concluzia că a fost vorba despre un accident…
Williams, un tânăr muncitor de 25 de ani, privea robotul muncind. Enervat de lentoarea și pedanța cu care își executa treaba, Williams s-a repezit să mute mai repede o piesă în locul robotului, iar acesta, derulându-și algoritmul obișnuit, l-a lovit cu unul dintre brațele sale metalice în cap. Williams a căzut secerat într-o baltă de sânge și numai impacientarea colegilor săi care nu-l zărisera în pauza de masă, a făcut să fie descoperit după ceva timp: robotul își vedea în continuare de treabă. După incident, robotul vinovat a fost imediat deconectat… Conducatorii uzinei nu-și doreau un scandal legat de un accident de muncă, astfel încât, în momentul în care tribunalul a condamnat compania la plata unei despăgubiri de 10 milioane de dolari, care trebuiau plătiți familiei victimei, compania Ford a plătit fără să protesteze.
Apoi, aproape toată lumea a uitat de incident, cu excepția câtorva autori de povești science-fiction, care au ținut să sublinieze că acest incident nu a făcut decât să confirme una dintre fantasmele lor preferate: revolta roboților împotriva Omului.
Note
[1] Gen. Corneliu Pivariu, Sfârşitul visului democraţiei este foarte aproape. Deja am făcut primii paşi, în Pulsul Geostrategic, februarie 2019
[2] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2024/12/1151706, postat și vizitat pe 24 decembrie 2024
[3] Sorin Pâslaru, O idee străbate astăzi Occidentul: venit universal pentru că roboţii vor mânca locurile de muncă. Utopie sau realitate?, în Ziarul Financiar, 27 martie 2017, p. 2
[4] Cătălina Apostoiu, Care sunt problemele marilor economii: Roboţii ar putea dezamorsa bomba demografică cu ceas din Japonia şi Germania, în Ziarul Financiar, 31 mai 2017
[5] Vezi site-ul https://www.zf.ro/business-international/investitiile-masive-in-roboti-sunt-solutia-europei-de-est-la-deficitul-de-forta-de-munca-17764631, postat pe 7 decembrie 2018, site vizitat pe 31 martie 2019
[6] Vezi site-ul https://www.manager.ro/articole/afla-67/25-ianuarie-1979-primul-om-este-omorat-de-un-robot-58383.html, postat și vizitat pe 25 ianuarie 1984
Lasă un răspuns