Cartea ca instrument de formare a gândirii critice în societatea contemporană

PhD George CONSTANTIN
constantingeorge2018@gmail.com
Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Români de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Românie

 

The Book as an Instrument for Developing Critical Thinking in Contemporary Society

Abstract

This paper examines the role of the book in fostering critical thinking within contemporary society, characterized by information overload, accelerated digital communication, and the rise of artificial intelligence. It argues that although access to information has become virtually unlimited, this does not automatically lead to deep understanding or the development of intellectual discernment.

The book is presented as a privileged cognitive instrument due to its linear, coherent, and reflective structure, which supports sequential reasoning, argumentative analysis, and meaning internalization. In contrast, digital environments are associated with fragmented attention, discontinuous reading patterns, and reduced cognitive effort.

The study explores the distinction between “reading” and “understanding,” as well as the impact of the “post-truth” culture on the relationship between truth, opinion, and perception. It also analyzes the role of artificial intelligence in reshaping access to knowledge and emphasizes the need to strengthen critical thinking as a fundamental skill for navigating reality.

Finally, the paper argues that academic institutions and specialists in cognitive and educational psychology play a crucial role in developing integrated strategies that support not only rational dimensions of reading but also its emotional and motivational components.

Keywords: book, critical thinking, deep reading, digital society, post-truth, artificial intelligence, education, cognition, attention, interpretation

Rezumat

Lucrarea analizează rolul cărții în formarea gândirii critice în contextul societății contemporane, caracterizate prin supraabundență informațională, accelerarea fluxurilor digitale și emergența inteligenței artificiale. Se argumentează că, deși accesul la informație este astăzi aproape nelimitat, acest fapt nu conduce automat la înțelegere profundă sau la dezvoltarea discernământului intelectual.

Cartea este prezentată ca un instrument privilegiat de formare cognitivă, datorită caracterului său linear, coerent și reflexiv, care favorizează gândirea secvențială, analiza argumentativă și interiorizarea sensului. În contrast, mediile digitale sunt asociate cu fragmentarea atenției, lectura discontinuă și reducerea efortului cognitiv.

Lucrarea explorează diferența dintre „a citi” și „a înțelege”, precum și impactul culturii „post-adevărului” asupra raportului dintre adevăr, opinie și percepție. De asemenea, este analizat rolul inteligenței artificiale în redefinirea accesului la cunoaștere și necesitatea consolidării gândirii critice ca abilitate fundamentală de orientare în realitate.

În final, se argumentează că instituțiile academice și specialiștii din domeniile psihologiei cognitive și educaționale au un rol esențial în dezvoltarea unor strategii integrate, care să susțină nu doar dimensiunea rațională, ci și pe cea emoțional-motivațională a lecturii.

Cuvinte cheie: carte, gândire critică, lectură profundă, societate digitală, post-adevăr, inteligență artificială, educație, cognitivitate, atenție, interpretare

 

Constantin, George (2026), Cartea ca instrument de formare a gândirii critice în societatea contemporană, Cunoașterea Științifică, 5:2, https://www.cunoasterea.ro/cartea-ca-instrument-de-formare-a-gandirii-critice-in-societatea-contemporana/