Dr. ing. Viorel Gaftea Membru DIS, CRIFST, Academia Română Tehnologia informației și comunicațiile (TIC) sunt la baza unui lanț valoric, lanț de reacții tehnologice în multe domenii ale vieții umane, ale activităților, științei și progresului în multe domenii. Inteligența artificială … Citeşte mai mult
Tudor Horia Călătoria noastră prin complexitatea inteligenței artificiale, unde explorăm evoluția acestei tehnologii cu un accent deosebit pe contribuția adusă de ChatGPT. În spatele abilității sale remarcabile de a genera texte coerente și relevante stau atât o serie de caracteristici … Citeşte mai mult
Alida Monica Doriana Barbu Domeniul Cognitiv este un nou spațiu de competiție, dincolo de domeniile terestre, maritime, aeriene, cibernetice și spațiale. Componenta cognitivă reprezintă a treia dimensiune operațională a războiului, alături de cea cibernetică si cea fizică. Strategiile, instrumentele și … Citeşte mai mult
In ziua de 21 noiembrie 2023 , Ora 10, Divizia Istoria Stiintei Comitetul Roman de Istoria si Filosofia Stiintei din cadrul Academiei Romane si Intelligence Studies Center for Security and Applied Geopolitics / CSIS&GA a avut loc cea de-a II-a … Citeşte mai mult
Acest eseu explorează utilizarea inteligenței artificiale de către serviciile de informații din întreaga lume și rolul său critic în domeniul analizei intelligence, în apărare și securitatea națională. Serviciile de informații joacă un rol crucial în securitatea națională, iar adoptarea tehnologiilor inteligenței artificiale a avut un impact semnificativ asupra operațiunilor lor. De asemenea, examinează diferitele aplicații ale inteligenței artificiale în serviciile de informații, implicațiile, provocările și considerațiile etice asociate cu utilizarea acesteia. Eseul subliniază necesitatea cercetării și dezvoltării continue în domeniul inteligenței artificiale pentru a se asigura că serviciile de informații. și în general apărarea și securitatea națională se pot adapta în mod eficient la amenințările emergente.
Căutarea de noi elemente chimice a fost un efort științific proeminent la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Această epocă a văzut descoperirea mai multor elemente, cum ar fi radiul, poloniul și radonul, de către oameni de știință proeminenți precum Marie Curie și Ernest Rutherford. Astatinul a fost unul dintre elementele lipsă din tabelul periodic, iar existența lui a fost prezisă datorită periodicității elementelor, cu iodul ca cel mai apropiat vecin stabil. Oamenii de știință au căutat să-i confirme existența și proprietățile. Descoperirea astatinului de Horia Hulubei și colaboratorului său Yvette Cauchois la începutul secolului al XX-lea este recunoscută de mulți oameni de știință, deși paternitatea acestei descoperiri a fost ignorată de radiochimistul austriac Friedrich Paneth, responsabil cu stabilirea priorităților în descoperirea noilor elemente chimice. Acest eseu va aprofunda contextul istoric și eforturile științifice care au dus la descoperirea astatinului de către Horia Hulubei.
Construit pe versanții Munților Carpați din Sinaia, România, Castelul Peleș este o mărturie a istoriei bogate a țării, a priceperii arhitecturale și a frumuseții durabile. Acest palat magnific, amplasat în mijlocul pădurilor luxuriante și înconjurat de peisaje pitorești, este un exemplu specific de arhitectură neo-renascentistă. Castelul Peleș nu este doar o clădire; este un simbol al moștenirii culturale a României și un testament al dăruirii care au fost implicate în construcția sa. Castelul Peleș a inspirat numeroși autori și istorici să aprofundeze povestea sa fascinantă. Despre Castelul Peleș au fost scrise mai multe cărți, fiecare oferind o perspectivă unică asupra istoriei, arhitecturii și semnificației sale.
Dr. Hab. Henrieta Șerban, membru DLMFS 7 decembrie Demersul epistemologic specific pentru neopragmatism și idealismul epistemologic reprezintă abilitatea de reinterpretare, de redescriere, de reevaluare a lucrurilor pentru a ieși din încorsetările prejudecăților (inclusiv metafizice), cuvintelor ultime, dictatelor, etichetelor ori … Citeşte mai mult
Martha-Cristina Suciu 9 noiembrie Prof. univ. dr. Marta-Christina SUCIU, profesor emerit, conducător de doctorat și tutore cercetători post-doctoranzi, Școala Doctorală ECONOMIE 1, Academia de Studii Economice din București, Membru CRISFT-DLMFS-GCI, membru corespondent Academia Oamenilor de Știință din România, Comisia … Citeşte mai mult
Laura Pană 12 octombrie Cunoaşterea însăşi este obiect de cunoaştere, de când există filosofia, care se ocupă de tot ceea ce există şi chiar de tot ce poate exista, dar în primul rând de om şi preocupările sale, dintre acestea … Citeşte mai mult
ACS dr. Dan-Tudor Ionescu Ideea mea pentru comunicarea CRIFST pentru anul 2022 ar fi despre imaginea magului şi respectiv a savantului-omului de ştiinţă (care adesea erau unul şi acelaşi individ) în perioada premergătoare Revoluţiei Ştiinţifice a sec. al XVII-lea, respectiv … Citeşte mai mult
rezumat Ing. dr. Marius Arghirescu , OSIM; GCI Există în prezent, recunoscute ştiinţific ca atare, unele artefacte paleoastronautice, care sunt puse pe seama vizitării planetei noastre de către civilizații extraterrestre sau pe seama unei civilizații pământene anterioară celei actuale. … Citeşte mai mult